Necropola tumulară de incinerație tracică de pe Dumbrava Bîrsești-Vrancea

[Vasile Burduşa]

 

Dumbrava Bîrsești, situată la kilometru 52 pe DN 2D Focșani-Ojdula, este cel mai mare și mai impunător platou din zona Vrancei arhaice de unde, la umbra casei memoriale a babei Vrîncioaia, se poate admira o priveliște încântătoare începând cu Munții Buzăului, Măgura Odobeștilor, Culmile Sovejene și terminând cu Vârful Coza – repere geografice aflate la o distanță considerabilă unul față de altul, însă nu acesta a fost motivul care a determinat încropirea unei civilizații tracice din timpuri imemoriale, cu mult înaintea unificatorului Burebista, a regelui Decebal, ci condițiile geo-climatice propice viețuirii într-o comunitate extinsă și bine închegată. În viziunea mea, baza acestui fapt istoric e legenda satului Coza, în care rădăcinile conduc la mormintele vechi din Dumbravă, cărora străbunii le știau existența și povestea din moși-strămoși, confirmate mai apoi de cercetările arheologice din perioada anilor 1955-1958, când în Dumbrava Bîrsești s-au efectuat cele mai ample săpături arheologice. Specialiștii stabilind că în acest punct este o necropolă tumulară de incinerație tracică ce datează din prima epoca a fierului (Hallstattiana), dar și urme din paleoliticul superior și din sec. VI-V i.e.n. ), cum aflăm din raportul arheologului Sebastian Moritz, și a colaboratorilor săi, în lucrarea „Materiale și cercetări arheologice”, editat de Academia Republici Române, în anul 1959.

Întrucât e posibil ca mulți dintre cititorii noștri să nu aibă posibilitatea de a studia acest raport arheologic, voi încerca să fac un rezumat al lui: din toamna anului 1955 până în toamna anului 1958 când s-au sistat cercetările în Dumbrava Bîrsești au fost săpate 29 de movile cu un diametru cuprins între 10 și 20 metri a căror înălțime se ridica până la un metru, iar fiecare din acestea adăpostea de la unu la cinci morminte unde, pe lângă cenușă și osemintele umane calcinate, au fost găsite și multe obiecte, cum ar fi: unelte din silex, vase de lut lucrate la roată, vase de ceramică (străchini, oale, borcane, căni și cești), topoare cu un tăiș sau două, pumnale, vârfuri de săgeți din bronz cu două sau trei muchii, scoici, fibule din bronz, mărgele din sticlă colorată (multe dintre podoabe sunt aduse din Grecia, ceea ce denotă că se practica intens comerțul!). Toate aceste obiecte făceau parte din cultura Tracilor și a Sciților, fiind depuse ca ofrandă, în morminte, conform ritualurilor de înmormântare a populației băștinașe din acea perioadă. Se menționează că în partea vestică a movilei nr. XVII a fost găsit un rug pentru incinerarea morților, unde bolovani mari de râu (aduși de la ceva distanță) erau acoperiți de un strat gros de cărbuni, iar alături s-a aflat o grămadă de oase omenești, dar și un topor din fier, vârfuri de săgeți din bronz cu trei muchii și vase de lut. Arheologii precizează în raport că până în anul 1958 nu se cunoștea în întreaga Moldovă un alt complex arheologic asemănător celui din Dumbrava Bîrsești, iar obiecte de aceeași factură au mai fost descoperite numai în marile necropole a Sciților din regiunea Niprului Mijlociu, Padolia de Vest și Balta Verde din Oltenia. Tot în acest raport se face referire și la alte puncte din jurul Dumbrăvii Bîrsești, precum ar fi: Surduc, Arini, Bahana, Frăsinet etc., unde, în urma unor săpături/sondaje arheologice de suprafață, au fost identificate obiecte ce datează din mai multe epoci, unele apropiindu-se în timp de cultura Monteoru, La Tène, Cucuteni etc.

În raport nu se face nicio referire la cele trei movile din Dumbrava Bîrsești care au rămas necercetate. Fie cercetătorii s-au edificat pe deplin asupra chestiunii în cauză, fie nu au avut condiții să revină, fie au lăsat intactă existența acestora pentru generațiile viitoare. Indiferent care au fost împrejurările ori scopul exact al arheologilor de au cruțat aceste trei movile, ele, împreună cu raportul din anul 1959, rămân o dovadă incontestabilă că Dumbrava Bîrsești găzduiește urmele unei vechi civilizații de mult apuse – tracii, strămoșii noștri.

Dacă bătrânii din satul Coza știau din moși-strămoși legenda așezării lor, a cărei rădăcină duce spre aceste morminte, și dacă au respectat întrutotul pecetea-jurământ care îi lega de a nu căuta la aceste locuri de odihnă veșnică, marea majoritate a contemporanilor, circa 98%, locuitori ai satelor învecinate cu Dumbrava Bîrsești (Păulești, Spinești, Bodești, Negrilești, Coza și Tulnici) nu au auzit în viața lor de vreun cimitir așa de vechi și nici despre săpăturile arheologice din anii 1955-1958, excepție făcând, cum am spus, cei câțiva bătrâni din satul Coza de la care am cules cele mai multe informații, precum și câțiva localnici din satul Bîrsești, în vecinătatea căruia se află astăzi necropola. Îngrijorător este faptul că mulți intelectuali, funcționari din diferite sectoare de activitate, autorități locale, preoți habar nu au de existența cimitirului. Dar cel mai grav mi se pare a fi lipsa acestor cunoștințe la cadrele didactice, cele chemate să formeze generațiile viitoare. Nu mai puțin lipsit de gravitate este și nepăsarea instituțiilor chemate să pună în evidență astfel de comori arheologice și istorice.

Începând cu anul 1960, de când s-a inaugurat muzeul „Casa Babei Vrîncioaia”, anual se desfășoară aici festivalul „Din stejar, stejar răsare!”, prilej de a se reanima legenda cu cei șapte feciori ai Tudorei, dar niciodată nu s-a amintit, ca un curcubeu de timp, de cimitirul tracilor, aflat peste un pârăiaș, la o aruncătură de băț. Nici în Muzeul de istorie al Vrancei nu avem șanse de a afla mai multe amănunte. Aici găsindu-se expuse doar câteva fragmente de vase din atâtea obiecte descoperite de cercetători în Dumbrava Bîrsești. Unde or fi restul materialului arheologic, putem doar să ne întrebăm.

Cele câteva monografii ale satelor din zonă, apărute în ultimul timp, atestă prezența și vechimea localităților în raport cu cele mai vechi înscrisuri și zapise păstrate în veacuri și nu fac legătură cu descoperirile arheologice despre care vorbim, ce au o vechime de peste două mii cinci sute de ani.

Nemulțumit de uitarea care s-a așternut peste această nestemată necropolă, am început să fac demersuri către diferite instituții județene. În urma sesizărilor, am primit un răspuns de la președinția CJVN unde sunt asigurat că s-a solicitat primăriei Bîrsești să întreprindă ceva concret pentru ca această avuție istorică să fie promovată la adevărata sa valoare. În celălalt răspuns, venit de la Direcția de Cultură și Patrimoniu Național al Județului Vrancea, se arată că acest punct arheologic este înscris în lista monumentelor istorice, ca obiectiv cultural de importanță națională, sub denumirea de Necropola Tumulară de Incinerație cu codul de identificare LMI VN-I-s-A-06351. Atât DJCPN cât și autoritățile locale au atribuții și responsabilități în păstrarea, și promovarea patrimoniului cultural, conform Legii nr.422/2001, reactualizată. În acest scop se va realiza o hartă ARCGIS cu principalele obiective culturale din județ, ce va cuprinde negreșit și situl arheologic din Dumbrava Bîrsești. Totodată a solicitat Primăriei Bîrsești realizarea de indicatoare turistice pentru a marca traseul către monumentul respectiv. Monument care ar trebui marcat cu o stelă inscripționată corespunzător, zicem noi, ceea ce ar fi o minimă reverență față de trecutul nostru. Însă de la vorbe la fapte e mult mălai de mâncat, se pare. Mormintele tracilor sunt lăsate în continuare de izbeliște. Ba dimpotrivă, un localnic a săpat chiar în centrul unei movile, aflată pe proprietatea lui, o groapă cu un diametru de peste trei metri, adâncă de șaptezeci-optzeci de centimetri, folosind pământul fertil în interes propriu. Acum acea săpătură e pe post de groapă de gunoi care se va umple, românește, cu tot felul de resturi menajere, haine rupte, peturi etc. Șansa celorlalte două movile de au scăpat neprofanate a fost că una se află pe izlaz și este mai mică, neieșind în relief, iar cealaltă este prea mare și pe proprietatea altui gospodar care nu are nevoie, deocamdată, de pământ fertil.

Scopul acestui articol se vrea încă un semnal de alarmă asupra stării jalnice în care se află o părticică din fondul nostru istoric, un impuls către autoritățile competente de a face tot ce au promis cu privire la mediatizarea acestui sit arheologic în mass-media, în lumea specialiștilor cât și a turiștilor, însă și o rugăminte în rândul profesorilor din școlile satelor învecinate cu Dumbrava Bîrsești, pentru ca aceștia să țină lecții de istorie „pe viu” cu elevii, stârnindu-le curiozitatea și dragostea de locul natal, așa cum și mie, bunicii materni, dar și bătrânii satului în preajma cărora am crescut, mi-au sădit aceste sentimente după ce am ascultat nenumărate legende și relatări despre locurile înconjurătoare. Astfel, în anul 1964 am auzit pentru prima oară legenda Văii Coza și a vechiului cimitir. A trebuit să treacă doi ani până când, în ziua de opt septembrie – zi de iarmaroc în satul Bîrsești – în timp ce veneam spre casă cu bunicul, ne-am abătut din drum. Întâi am trecut pe la muzeul „Casa Babei Vrîncioaia”. Urcat pe umerii bunicului – aveam pe atunci opt anișori – am putut vedea printre zăbrelele ferestrei diferite obiecte specifice unei case mocănești, dar și un tablou mare cât peretele în care Ștefan Voievod, îmbrăcat în mantia-i roșie, înconjurat fiind de Tudora Vrîncioaia cu ai ei șapte feciori, le arăta munții ce li se cuveneau ca răsplată a vitejiei lor în luptele cu turcii. Cum doar o ravenă formată de un pârâiaș desparte cele două locuri legendare, bunicul a hotărât să mă ducă și la vechile morminte. Multe mi s-au întipărit atunci în minte: imaginile cu săpăturile arheologice, cele trei movile intacte, delușorul din apropiere unde fusese cândva o clopotniță cu un clopot mare ce se făcea auzit peste dealuri și văi, chemând la slujbe gospodarii care trăiau la târle… dar cel mai mult m-a uimit transfigurarea de pe chipul bunicului când s-a închinat la aceste morminte, ca și cum acolo erau îngropați recent părinții lui, evlavia cu care îmi povestea totul. „Aceste morminte nu s-au dat uitării niciodată, că și chiorii le simțeau cu picioarele,  darămite cei cu ochi și minte.” a mai zis el, nelăsându-mă să mă urc pe vreo movilă. Apoi mi-a povestit despre „pecetea mormintelor”, despre care credea că i-a ținut departe pe căutătorii de comori.

Timpul a trecut și abia după ce am terminat școala am căutat să adun mai temeinic informații despre vechile morminte, despre întemeierea satului Coza și despre alte asemenea lucruri, mai ales că meseria pe care am îmbrățișat-o mi-a înlesnit contactul cu mulți consăteni și locuitori din satele vecine. Adesea, când le ceream să-mi vorbească despre morminte, unii știau foarte multe amănunte, alții erau sceptici, căutând să închidă dialogul cu un: „Taci, nepoate! Astea-s prostii! Cum să existe ceva înainte de Hristos?!...”

Din păcate, bătrânii noștri s-au stins, ducând cu ei multe taine în mormânt. Așa se va întâmpla negreșit și cu noi, de aceea caut să las această mărturie, oricât de neînsemnată ar fi ea pentru unii.

 

Mai multe amănunte amănunte găsiți pe blogul meu Semne și însemne

 

[ilie adrian]

Si eu am facut arheologie cu preotul Ioan Spiru si cu arheologul Cristian Balasan,descoperind Gorganul langa Alexandria(sit descoperit de mine),asta nu inseamna ca sunt arheolog.

munteanu mircea a spus :

In masura in care cei care au intocmit lista respectiva fara sa tina cont de cercetartile mele, sunt vinovati. Greseala e a lor. Aveti dovada in fata. Daca nici asa nu sunteti convins de abuzurile celor ce au cumparat posturi si titluri,fata de subsemnatul,inseamna ca...... Pina una alta, cititi materialele de mai sus si pe urma vorbiti. Pentru ca atunci cand vorbesti trebuie sa fii documentat. Altfel... blablabla. Ori dvs fie nu sunteti documentat (cititi doar unele informatii), fie sunteti dar... exagerati o parte a informatiilor. Daca in arheologia romana nu esti nici macar pe listele de fosti, cand ai descoperit paleoliticul in Bragan (rusii -ca tot vorbiti de limba rusa in arheologie-facusera din el un lac, deci nelocuibil in paleolitic si neoliticul inferior), care a redatat topoarele de piatra cu profil curbat din epoca bronzului, care a dovedit "greselile" de sapatura de la Gradistea Coslogeni etc inseamna ca si acum, in arheologia romana trebuie sa dai bani ca sa-ti apara numele. Asa cum si la faimosul Tratat, scos de ei, s-au dat bani pentru a ti se primi articolul sau pentru a-ti apare numele. Puteti verifica la paleoliticul superior. Veti vedea ca sunt citate 2 statiuni noi. Care acopera unele pete albe din istoria noastra. Una din ele in tara, nu o stiu, alta: Nicolae Balcescu, comuna Al.Odobescu, jud Calarasi. Descoperirea mea, comunicata in 2 articole stiintifice: SCIVA 2, tom 43, 1992 si altul in Pontica 1995/1996.Dar numele meu (descoperitorul) nu apare.

In clipa  in care vi se pun dovezile in fata si dvs. nu sunteti capabil sa va dati seama de semnificatia lor, inseamna ca fie sunteti extrem de subiectiv, fie nu aveti capacitatea de analiza si sinteza necesara.

Dar, poate ca aveti ceva dreptate. In '87, cand am fost angajat la muzeul din Calarasi, am fost angajat ca muzeograf la patrimoniu. Si apoi, numit -imediat dupa angajare- secretar OJPCN. Sper ca intelegeti. Tidula de autorizatie de arheolog, de la Suzana Gadea (reprezentanta comunistilor in sistem) nu am luat. Din punctul lor de vedere, nu eram arheolog. Doar un muzeograf care sapa. Deci, eu nu sunt (si nu am fost) arheolog comunist!

In 1990, am plecat la Institutul roman de tracologie. Unde am lucrat pina in '95. Ca asistent de cercetator si apoi cercetator. Dar cum in nomencaltorul de meserii de pe atunci nu exista si rubrica "arheolog", nu am fost arheolog ci doar cercetator in tracologie. ?!!! (Vedeti si articolul meu din ziarul Clio, citat mai sus). 

In '95 am plecat de la Tracologie si am ajuns la muzeul din Giurgiu. Unde am fost incadrat ca muzeograf principal. Sau am ajuns, ma rog... chestiile birocratice imi sunt indiferrente. Si eram tinut pentru a prelua sefia Inspectoratului judetean pentru patrimoniu. Dar noua lege intirzia...

In '96 am iesit din arheologie.

Toate astea sunt prezente in cv-ul meu trimis la e-job's si best-job's. Sunt publice. De ani buni. Si le-am si prezentat pe Reteaua literara. E adevarat, plecand de acolo, toate postarile s-au sters (sau trebuiau sa se stearga) in 24 de ore.Dar cei care au citit, le cunosc.

 Rezulta ca domnia voastra fie vorbiti in necunostinta de cauza, fie stiti foarte bine despre ce e vorba, dar insailati pentru a calomnia. De altfel, e curios (pentru mine) cum de ma urmariti pe toate site-urile in care postez. Pe Negru pe Alb, pe Reteaua literara, acum aici. Si intotdeauna va opuneti celor scrise de mine, jigniti, amenintati imprastiati zvonuri flase, fabricate in biroul special... 

Eu nu m-am prezentat nicaieri ca arheolog. Am spus ca ma pricep la arheologie, ca unul care a practicat-o. Sau ceva asemanator. Cu 9 ani si 5 luni munciti in domneiu, cu 13 site-uri arheologice sapate, cu 23 de campanii si 25 de comunicari stiintifice la sesiuni locale, regionale, nationale si internationale, cu o expeditie stiintifica organizata sub egidad UNESCO, cred ca am dreptul sa zic asa ceva. Ma pricep la arheologie. Macar nitel mai mult decat majoritatea celor ce posteaza pe retelele literare. De altfel, am acuzat -mereu- arheologii care sunt in sistem pentru ca nu ies in public sa-si apere tezele. Deci, eu m-am diferentiat intotdeauna de ei. Nici nu seputea altfel, daca diferenta nu e doar adm., birocratica, ci si morala. EU NU AM DAT MITA sa fiu acceptat in sistem. Sa mi se accepte articolele sau lucrarea de doctorat scrisa si DEPUSA din 3 februarie 1996 la Institutul roman de tracologie. Care avea obligatia legala de a discuta lucrarea si de a ma informa ca au respins-o sau ca ma invita sa o sustin public.

Spuneati ceva de comunisti si limba rusa in arheologie? De ce? Stiti ca eu am termiant cu teoriile rusilor despre lacul paleolitic din Baragan? Cu descoperiri palpabile, nu cu blablabla. Stiti ca eu am acoperit pata alba din Bronzul Mijlociu din Baragan? Si am mobilat epoca prin descoperirile de la Gradistea Coslogeni? Daca sunt prezentate corecet si analizate corect. Si atunci, de unde acuzatia ca as fi prieten cu rusii? Pentru ca seful meu de lucrare la doctorat (Sebastian Morintz) era considerat agent KGB? Eu nu am fost -si nu sunt- agent secret. Nu ma interesa aceasta acuzatie. In sant, nu avea nici o greseala. L-am respectat si ii respect memoria. Dar era condamnat de colegii mei -arheologii de pe listele oficiale- si ca ar fi fost evreu. Sau mason. Va asigur ca nu sunt nici una, nici alta. Dar nu las un om victima haitelor turbate de semidocti corupti, pentru ca asa vor ei. Profesional, Sebastian Morintz nu a gresit. Cel putin in zonele in care era atacat. Prin urmare, l-am aparat si il apar! In rest, nu e treaba mea.................

In plus, in cazul prezentat de domnul Vasile Burduşa (va rog sa ma scuzati, domnule Burduşa, se pare ca am apreciat pripit pozitia dvs. Si clar la nervi.) nu intelegeti nimic. Faceti totul harcea parcea, ca sa puteti acuza dvs. Pardon, sa ma puteti acuza.

Revedeti toate probele si tereminati! 

Eu unul nu va voi mai raspunde. Nici aici nici in alte postari.

[munteanu mircea]

Ei, daca sunteti coleg, ma imblinziti. Si voi adauga un raspuns. Trebuie sa va dau o veste buna: sunteti arheolog. Daca faceti periegheze, aveti descoperiri omologate si sunteti preocupat de subiect, se poate spune ca sunteti arheolog. Dar AMATOR. Pentru dvs. arheologia e un hobby. 

In ce ma priveste, am studii de specialitate in domeniu, practica de santier necesara din facultate (necropola birituala de la Canlia, cetatea bizantina Pacuiul lui Soare, cetatea medievala Enisala, cetatea bizantina Nufarul, santierul scoala a facultatii de istorie Bucuresti de la Pietroasele; plus interventia de la Arsenal, unde s-a ridicat Casa Poporului...). Am ocupat functiile administrative ce prevad obligativittea profesionalismului in interventii de salvare. (Stiti ce inseamna sa fii secretar OJPCN. Sper.) In plus, la toate santierele pe care le-am sapat, am avut autorizatie de sapatura din partea Comisiei de arheologie. Cu alte cuvinte, sunt ceva mai mult decat dvs. Dar va recunosc in calitate de coleg amator. Pentru a interveni pe un santier nu e nevoie de semnatura Suzanei Gadea. Multi au ocolit-o, fiind arheologi toata viata. Recunoscuti ca atare. Ei... in privinta recunaosterii, insa... intram pe terenul mitei. Caci nici un examen, stampila etc. nu este capatata fara mita. 

In plus, domnia voastra ati scos cioabele si ati ramasa tzutz. Nu ati stiut sa prelucrati materialul. Eu am comunicat toate descoperirile si le-am valorificat stiintific in articole de specialitate... Ori aici incepe problema amatorilor... nu stiu toata bibliografia conexa. Si de aici incep revendicarile lor... In toate cazurile gresite si abuzive. Dar asta e alta problema. Dar daca domnia voastra nu vrea sa-mi recunoasca pozitia, sau specializarea in arheologie (dupa aprox. 10 ani de munca in domeniu), ma inclin in fata vointei domniei voastre...

Eu am afirmat intotdeauna ca sunt absolvent de istorie-filozofie, specializat in arheologie. Daca nu-mi dati voie, de acum incolo ma voi prezenta doar ca absolvent in istorie-filozofie. Fara specializari. Doar cu rezultate concrette in arheologie.... caci -pina la urma- cartea de vizita a unui arheolog ramine -totusi- descsoperirile facute SI valorificarea lor stiintifica. 

Problema e ca facultatea asta e dubla: istorie si filozofie. Deci, stiu cate ceva si-n filozofie. Dar vor veni altii sa spuna ca nu ma pricep la filozofie... Si deci, sa nu mai spun nimic in fata lor. Nu am tzidule emise de comunisti sau neocomunisti, care sa-mi recunoasca "profesionalismul". (In fond, apartenenta la o gasca, obtinuta pe baza de mita.)

Este ciudat, dar dupa 2 ani de arheologie, in anii 3-4 de facultate, am schimbat sectia si am mers la contemporana universala. Unde am tocit despre WW1, WW2 si am dat lucrarea de stat cu decolonizarea. Intimplator, mai stiu cite ceva si in domeniu. Dar, evident, nu sunt specialist. Deci, nu am voie sa corectez minciunile sau greselile unuia sau altuia pe tema. Care nici macar nu are studii de istorie. Citeste si el articole de prin gazete si devine istoric. Posteaza pe aici ca mare somitate ce spune mari adevaruri (uneori ascunse de ticalosii de istorici) si daca ii atrag atentia ca greseste eu nu sunt specialist?!!! El este...

Iar ciresica de pe tort e povestea cu sa nu mai ma bag in politica... Evident, asta era cauza atacului dvs. De ce nu as avea voie? Trebuie -si aici- tzidule? Nu am mituit pe nimeni sa-mi dea asa ceva. Nu am plagiat nimic. Ca veni vorba de implicare in politica si prostituarea intelectualilor: dvs. ati avut curajul sa semnati numeroasele proteste,  care au circulat pe Internet, impotriva plagiatului lui Ponta? Eu am semnat. Ati avut curajul sa semnati protestul intelectualilor care cer demisia actualului ministru al culturii? Eu am semnat. Cum ma supun eu politicului, din servilism sau cum ziceti dvs., daca ii critic pe toti ministri de resort care gresesc? Si pe actualul premier?  Ca arheolog amator, ati avut curaj sa luati atitudine impotriva falsului grosolan al bratarilor "dacice" de aur? Eu am luat. etc.............. De altfel, faptul ca sunt pe speze proprii si nu mai sunt sluga la stat din '96, imi da libertatea sa-i iau la refec pe toti alesii care gresesc. Nu mai am nimci de pierdut -mai ales de cand nu mi-au dat doctoratul pe merit si m-au scos si din listele lor oficiale-. Poate doar lanturile robiei, cum spunea cineva. 

Am precizat in numeroase rinduri, nu sunt scriitor (sau sunt la nivelul lui Ion Ratiu, care s-a declarat in acte, la intrarea in tara "scriitor", pentru ca traia din scris; ei bine, eu nu traiesc din scris, dar scriu toata ziua...). Nu m-am contrazis niciodata cu un scriitor sau un critic. Nu e domeniul meu. Sunt doar un admirator al frumosului si imi place sa citesc. Observatiile mele sunt ale uni simplu AMATOR de literatura. Poate  nu chiar simplu tinind cont de lista de lecturi... dar tot amator ramin. Si pentru ca stiu ce e amatorismul de la arheologie, nu ma implic aici prea mult. Dar voi, amatorii in arheologie si istorie de ce va implicati in domeniul meu? 

Poate ca voi ar trebui sa pastrati buna cuviinta si sa nu va implicati in domenii care va depasesc competentele. Si sa nu acuzati si insultati prosteste. Si faceti efortul -minim- de a intelege -macar- ce spune materialul de fata si interventiile mele... Altfel, deveniti ridicoli sau abjecti. Fie nu puteti intelege, fie " prelucrati"tema, ca sa puteti insulta... 

Ca tot v-am raspuns: stiti ca tracomania e sustinuta de serviciile secrette ale unei foste mari puteri mondiale, pentru ruperea Romaniei de UE si NATO? Tracomanii sunt in slujba lor. Unii din prostie, altii din interes... 

Dar, sa citim numai de bine... "colega"!

[Chris]

Poate ne spuneţi mai multe despre brăţările acelea, domnule Munteanu! Mulţumesc,

[munteanu mircea]

Va multumesc pentru atentie! ("spume la gura" e corect... si nu; judecand dupa cum scria domnul Ilie Adrian la inceputurile acestor comenturi, e corect; tinind cont de organul utilizat, nu; trebuia folosita expresia "spume la mina"; cred ca foloseste mina...... sa bata la taste...) 

Despre bratarile "dacice" am un articol maricel si cat am putut eu -ca nearheolog si nelucrator la patrimoniu- sa cuprind. Sintetizeaza cam tot ce s-a scris in presa, toate discutiile de la Academie, tot ce aparut pe Internet despre aurul dacic. Plus cate ceva din ce stiam eu. Ca neprofesionist, normal, dinainte de '96.

Puteti sa-l cautati in RLIV/ACUM (Romania Libera in Viitor/ACUM). La rubrica arhive. Este postat si pe Facebook. Dar nu stiu daca pe pagina mea sau a lui Ion Burhan. (Ion a avut amabilitatea sa caute articolul si sa-l posteze.) Nu- mi place sa revin pe un articol. Cautati-l si cititi-l. Poate veti citi si restul articolelor din RLIV/ACUM. Nu sunt mari. Atentie, e doar popularizare. 

Sunt argumente multe care indica (pentru mine dovedesc) falsul grosolan. Prea multe pentru a le relua aici. Daca va intereseaza subiectul, cautati-le! E si treaba de arheolog si de om cu experienta in probleme de patrimoniu.

Daca imi amintesc, articolul de numea:

"Blestemul bratarilor "dacice" de aur?"

Si cum aratam ca aproape toti cei implicati in poveste au murit, sa adaug faptul ca si Sergiu Nicolaescu a murit de cand am scris eu articolul si pina acum. Mai traieste (din cei implicati) doar Adrian Nastase. Dar, sigur, eu ca neprofesionist nu am dreptul sa ma pronunt intr-o problema atit de ... delicata.

Respect!

[Chris]

Am înţeles, oricum nu mă aşteptam să fie ceva de spus în două cuvinte, voi căuta articolul, mulţumesc. Poate mă trimiteţi să citesc câte ceva şi despre tracomania aceea :))

[ilie adrian]

  Raspund politicos jignirilor dumneavoastra domnule munteanu mircea.Nu faptul ca mintiti lumea ca sunteti arheolog,ci un simplu muzeograf,deranjeaza,ci comportamentul dumneavoastra jignitor fata de semeni dumneavoastra,fata de ceilalti care gandesc altfel.Divergentele dintre mine si dumneata au inceput de la jignirile pe care le puneti in loc de argumente.Dar de...omul cand nu are argumente si este incoltit de adevar,recurge si la ¨spume la gura¨,ca si ¨spume la mina¨,precum si alte cuvinte care nu va fac deloc cinste si onoare.Mai mult,oriunde a-ti scris,nu a-ti facut altceva de cat sa loviti in fiinta nationala,mintind sau ignorand adevarul.Ma simt obligat sa spun cine sunteti de fapt,ca om,ca persoana...profesia chiar ca nici nu mai conteaza.Spuneti lumii adevarul despre ce credeti dumneavoastra referitor la neolitic si traco-geto-daci,la continuitatea poporului roman.Spuneti cum sustineti dumneavoastra¨noul¨si globalizarea.Ziceti ca aveti descoperiri.Am si eu ca dumneavoastra domnule munteanu mircea.Mai cunosc si ceva istorie.Si din cea recenta.Stiu spre exemplu ca domnul arheolog Cristian Balasan a ajuns muzeograf din arheolog,la un muzeu,dar ca este inscris in acea lista a heologiei romanesti,asa cum ar trebui sa fii si dumneata ca ¨arheolog¨.Numele care sunt trecute ceva mai sus alaturi de dumneata,apar in lista arheologilor uni au si studii publicate.Eu v-am mai cerut o data referinte la studii si comunicari pe care le-ati facut in arheologie.I-mi indicati doar o carte virtuala 18 pagini 4 euro.Asta este tot?Fi politicos de data aceasta,domnule munteanu mircea si vino cu argumente,nu cu jigniri.Cum am venit eu la controversa dintre noi doi, cu studiul paleogenetic al doamnei dr.Cardos,sustinand continuitatea populatiilor inca din cele mai vechi timpuri pana in prezent,din tara noastra,asa puteti si dumneavoastra sa veniti cu argumente in ceea ce sustineti si in felul respectuos in care va puteti prezenta.Asa ca va invit sa-mi explicati si mie cum de o persoana ca mine este tracoman si tradator de tara ,sustinand continuitatea poporului meu inca din cele mai vechi timpuri,iar dumneavoastra cu fracturarea neoliticului si dicontinuitatea populari acestor teritorii sunteti patriot si sustinator al ei?Cum se face ca eu tradez natiunea...fiind ¨nationalist ordinar¨,iar dumneata internationalist si sustinator al globalizarii,sustii integritatea tarii si a natiunii romanesti?

[Grosu Adrian]

ma bucur sa gasesc un grup in care pare ca fiecare se pricepe in felu lui, oricum daca imi permiteti as avea cateva intrebari legate de sapaturile arheologice :

1- propritarul terenului pe care urmeaza sa se faca sapaturi arheologice trebuie informat cu un minim de timp inainte, trebuie sa i se przinte si lui lista cu cine este autorizat sa desfasoare activitatea sau fiecare vine si sapa cand i tuna lui ? luand treaba pe babeste, fiecare dintre noi, daca il gasesc pe unu in gradina de unde stiu eu ca e arheolog sau hot ? 

2- exista un asa zis sfarsit al activitatii ? adica de unde stie omu ala caruia i-a fost intors terenu pe dos cand isi poate relua activitatea agricola ?

3- despagubiri ? cine si cum trebuie sa plateasca despagubirile ptr venitul agricol nerealizat ? 

pe scurt sa spunem ca maine se descopera ca in locul cutare ar putea fi ceva,  adica pe un teren al meu, eu ca proprietar am dreptul de a fi instiintat ca se vor face sapaturi din data de pana in data de, pe o suprafata de, lucrarile vor dura tot, 

[Chris]

bineînţeles că trebuie informat, dacă se apucă cineva să sape, aşa tam-nisam, se cheamă poliţia - mai mult ca sigur este o procedură care se aplică în asemenea cazuri

se poate relua activitatea după ce proprietarul primeşte certificatul de descărcare de sarcină arheologică

despre alte probleme la care nu ştiu să răspund vă stă la dispoziţie Comisia Naţională de Arheologie

p.s: trebuie să aveţi prezent faptul că acest site este un cenaclul literar, nu se fac discuţii tip forum. discuţia de mai sus a apărut pe marginea unui articol publicat de către unul dintre membri.

vă mulţumesc,