Necropola tumulară de incinerație tracică de pe Dumbrava Bîrsești-Vrancea

[Vasile Burduşa]

 

Dumbrava Bîrsești, situată la kilometru 52 pe DN 2D Focșani-Ojdula, este cel mai mare și mai impunător platou din zona Vrancei arhaice de unde, la umbra casei memoriale a babei Vrîncioaia, se poate admira o priveliște încântătoare începând cu Munții Buzăului, Măgura Odobeștilor, Culmile Sovejene și terminând cu Vârful Coza – repere geografice aflate la o distanță considerabilă unul față de altul, însă nu acesta a fost motivul care a determinat încropirea unei civilizații tracice din timpuri imemoriale, cu mult înaintea unificatorului Burebista, a regelui Decebal, ci condițiile geo-climatice propice viețuirii într-o comunitate extinsă și bine închegată. În viziunea mea, baza acestui fapt istoric e legenda satului Coza, în care rădăcinile conduc la mormintele vechi din Dumbravă, cărora străbunii le știau existența și povestea din moși-strămoși, confirmate mai apoi de cercetările arheologice din perioada anilor 1955-1958, când în Dumbrava Bîrsești s-au efectuat cele mai ample săpături arheologice. Specialiștii stabilind că în acest punct este o necropolă tumulară de incinerație tracică ce datează din prima epoca a fierului (Hallstattiana), dar și urme din paleoliticul superior și din sec. VI-V i.e.n. ), cum aflăm din raportul arheologului Sebastian Moritz, și a colaboratorilor săi, în lucrarea „Materiale și cercetări arheologice”, editat de Academia Republici Române, în anul 1959.

Întrucât e posibil ca mulți dintre cititorii noștri să nu aibă posibilitatea de a studia acest raport arheologic, voi încerca să fac un rezumat al lui: din toamna anului 1955 până în toamna anului 1958 când s-au sistat cercetările în Dumbrava Bîrsești au fost săpate 29 de movile cu un diametru cuprins între 10 și 20 metri a căror înălțime se ridica până la un metru, iar fiecare din acestea adăpostea de la unu la cinci morminte unde, pe lângă cenușă și osemintele umane calcinate, au fost găsite și multe obiecte, cum ar fi: unelte din silex, vase de lut lucrate la roată, vase de ceramică (străchini, oale, borcane, căni și cești), topoare cu un tăiș sau două, pumnale, vârfuri de săgeți din bronz cu două sau trei muchii, scoici, fibule din bronz, mărgele din sticlă colorată (multe dintre podoabe sunt aduse din Grecia, ceea ce denotă că se practica intens comerțul!). Toate aceste obiecte făceau parte din cultura Tracilor și a Sciților, fiind depuse ca ofrandă, în morminte, conform ritualurilor de înmormântare a populației băștinașe din acea perioadă. Se menționează că în partea vestică a movilei nr. XVII a fost găsit un rug pentru incinerarea morților, unde bolovani mari de râu (aduși de la ceva distanță) erau acoperiți de un strat gros de cărbuni, iar alături s-a aflat o grămadă de oase omenești, dar și un topor din fier, vârfuri de săgeți din bronz cu trei muchii și vase de lut. Arheologii precizează în raport că până în anul 1958 nu se cunoștea în întreaga Moldovă un alt complex arheologic asemănător celui din Dumbrava Bîrsești, iar obiecte de aceeași factură au mai fost descoperite numai în marile necropole a Sciților din regiunea Niprului Mijlociu, Padolia de Vest și Balta Verde din Oltenia. Tot în acest raport se face referire și la alte puncte din jurul Dumbrăvii Bîrsești, precum ar fi: Surduc, Arini, Bahana, Frăsinet etc., unde, în urma unor săpături/sondaje arheologice de suprafață, au fost identificate obiecte ce datează din mai multe epoci, unele apropiindu-se în timp de cultura Monteoru, La Tène, Cucuteni etc.

În raport nu se face nicio referire la cele trei movile din Dumbrava Bîrsești care au rămas necercetate. Fie cercetătorii s-au edificat pe deplin asupra chestiunii în cauză, fie nu au avut condiții să revină, fie au lăsat intactă existența acestora pentru generațiile viitoare. Indiferent care au fost împrejurările ori scopul exact al arheologilor de au cruțat aceste trei movile, ele, împreună cu raportul din anul 1959, rămân o dovadă incontestabilă că Dumbrava Bîrsești găzduiește urmele unei vechi civilizații de mult apuse – tracii, strămoșii noștri.

Dacă bătrânii din satul Coza știau din moși-strămoși legenda așezării lor, a cărei rădăcină duce spre aceste morminte, și dacă au respectat întrutotul pecetea-jurământ care îi lega de a nu căuta la aceste locuri de odihnă veșnică, marea majoritate a contemporanilor, circa 98%, locuitori ai satelor învecinate cu Dumbrava Bîrsești (Păulești, Spinești, Bodești, Negrilești, Coza și Tulnici) nu au auzit în viața lor de vreun cimitir așa de vechi și nici despre săpăturile arheologice din anii 1955-1958, excepție făcând, cum am spus, cei câțiva bătrâni din satul Coza de la care am cules cele mai multe informații, precum și câțiva localnici din satul Bîrsești, în vecinătatea căruia se află astăzi necropola. Îngrijorător este faptul că mulți intelectuali, funcționari din diferite sectoare de activitate, autorități locale, preoți habar nu au de existența cimitirului. Dar cel mai grav mi se pare a fi lipsa acestor cunoștințe la cadrele didactice, cele chemate să formeze generațiile viitoare. Nu mai puțin lipsit de gravitate este și nepăsarea instituțiilor chemate să pună în evidență astfel de comori arheologice și istorice.

Începând cu anul 1960, de când s-a inaugurat muzeul „Casa Babei Vrîncioaia”, anual se desfășoară aici festivalul „Din stejar, stejar răsare!”, prilej de a se reanima legenda cu cei șapte feciori ai Tudorei, dar niciodată nu s-a amintit, ca un curcubeu de timp, de cimitirul tracilor, aflat peste un pârăiaș, la o aruncătură de băț. Nici în Muzeul de istorie al Vrancei nu avem șanse de a afla mai multe amănunte. Aici găsindu-se expuse doar câteva fragmente de vase din atâtea obiecte descoperite de cercetători în Dumbrava Bîrsești. Unde or fi restul materialului arheologic, putem doar să ne întrebăm.

Cele câteva monografii ale satelor din zonă, apărute în ultimul timp, atestă prezența și vechimea localităților în raport cu cele mai vechi înscrisuri și zapise păstrate în veacuri și nu fac legătură cu descoperirile arheologice despre care vorbim, ce au o vechime de peste două mii cinci sute de ani.

Nemulțumit de uitarea care s-a așternut peste această nestemată necropolă, am început să fac demersuri către diferite instituții județene. În urma sesizărilor, am primit un răspuns de la președinția CJVN unde sunt asigurat că s-a solicitat primăriei Bîrsești să întreprindă ceva concret pentru ca această avuție istorică să fie promovată la adevărata sa valoare. În celălalt răspuns, venit de la Direcția de Cultură și Patrimoniu Național al Județului Vrancea, se arată că acest punct arheologic este înscris în lista monumentelor istorice, ca obiectiv cultural de importanță națională, sub denumirea de Necropola Tumulară de Incinerație cu codul de identificare LMI VN-I-s-A-06351. Atât DJCPN cât și autoritățile locale au atribuții și responsabilități în păstrarea, și promovarea patrimoniului cultural, conform Legii nr.422/2001, reactualizată. În acest scop se va realiza o hartă ARCGIS cu principalele obiective culturale din județ, ce va cuprinde negreșit și situl arheologic din Dumbrava Bîrsești. Totodată a solicitat Primăriei Bîrsești realizarea de indicatoare turistice pentru a marca traseul către monumentul respectiv. Monument care ar trebui marcat cu o stelă inscripționată corespunzător, zicem noi, ceea ce ar fi o minimă reverență față de trecutul nostru. Însă de la vorbe la fapte e mult mălai de mâncat, se pare. Mormintele tracilor sunt lăsate în continuare de izbeliște. Ba dimpotrivă, un localnic a săpat chiar în centrul unei movile, aflată pe proprietatea lui, o groapă cu un diametru de peste trei metri, adâncă de șaptezeci-optzeci de centimetri, folosind pământul fertil în interes propriu. Acum acea săpătură e pe post de groapă de gunoi care se va umple, românește, cu tot felul de resturi menajere, haine rupte, peturi etc. Șansa celorlalte două movile de au scăpat neprofanate a fost că una se află pe izlaz și este mai mică, neieșind în relief, iar cealaltă este prea mare și pe proprietatea altui gospodar care nu are nevoie, deocamdată, de pământ fertil.

Scopul acestui articol se vrea încă un semnal de alarmă asupra stării jalnice în care se află o părticică din fondul nostru istoric, un impuls către autoritățile competente de a face tot ce au promis cu privire la mediatizarea acestui sit arheologic în mass-media, în lumea specialiștilor cât și a turiștilor, însă și o rugăminte în rândul profesorilor din școlile satelor învecinate cu Dumbrava Bîrsești, pentru ca aceștia să țină lecții de istorie „pe viu” cu elevii, stârnindu-le curiozitatea și dragostea de locul natal, așa cum și mie, bunicii materni, dar și bătrânii satului în preajma cărora am crescut, mi-au sădit aceste sentimente după ce am ascultat nenumărate legende și relatări despre locurile înconjurătoare. Astfel, în anul 1964 am auzit pentru prima oară legenda Văii Coza și a vechiului cimitir. A trebuit să treacă doi ani până când, în ziua de opt septembrie – zi de iarmaroc în satul Bîrsești – în timp ce veneam spre casă cu bunicul, ne-am abătut din drum. Întâi am trecut pe la muzeul „Casa Babei Vrîncioaia”. Urcat pe umerii bunicului – aveam pe atunci opt anișori – am putut vedea printre zăbrelele ferestrei diferite obiecte specifice unei case mocănești, dar și un tablou mare cât peretele în care Ștefan Voievod, îmbrăcat în mantia-i roșie, înconjurat fiind de Tudora Vrîncioaia cu ai ei șapte feciori, le arăta munții ce li se cuveneau ca răsplată a vitejiei lor în luptele cu turcii. Cum doar o ravenă formată de un pârâiaș desparte cele două locuri legendare, bunicul a hotărât să mă ducă și la vechile morminte. Multe mi s-au întipărit atunci în minte: imaginile cu săpăturile arheologice, cele trei movile intacte, delușorul din apropiere unde fusese cândva o clopotniță cu un clopot mare ce se făcea auzit peste dealuri și văi, chemând la slujbe gospodarii care trăiau la târle… dar cel mai mult m-a uimit transfigurarea de pe chipul bunicului când s-a închinat la aceste morminte, ca și cum acolo erau îngropați recent părinții lui, evlavia cu care îmi povestea totul. „Aceste morminte nu s-au dat uitării niciodată, că și chiorii le simțeau cu picioarele,  darămite cei cu ochi și minte.” a mai zis el, nelăsându-mă să mă urc pe vreo movilă. Apoi mi-a povestit despre „pecetea mormintelor”, despre care credea că i-a ținut departe pe căutătorii de comori.

Timpul a trecut și abia după ce am terminat școala am căutat să adun mai temeinic informații despre vechile morminte, despre întemeierea satului Coza și despre alte asemenea lucruri, mai ales că meseria pe care am îmbrățișat-o mi-a înlesnit contactul cu mulți consăteni și locuitori din satele vecine. Adesea, când le ceream să-mi vorbească despre morminte, unii știau foarte multe amănunte, alții erau sceptici, căutând să închidă dialogul cu un: „Taci, nepoate! Astea-s prostii! Cum să existe ceva înainte de Hristos?!...”

Din păcate, bătrânii noștri s-au stins, ducând cu ei multe taine în mormânt. Așa se va întâmpla negreșit și cu noi, de aceea caut să las această mărturie, oricât de neînsemnată ar fi ea pentru unii.

 

Mai multe amănunte amănunte găsiți pe blogul meu Semne și însemne

 

[Vasile Burduşa]

Doamna Calin, fac ulcer cand vad si aflu de astfel de stari. Fac ce pot dar toti ar trebui sa miscam macar un deget...

Augusta Cristina Călin a spus :

Am citit cu deosebit interes articolul dv., m-a impresionat,  iar pentru demersurile întreprinse nu pot decât să vă felicit.

Ba dimpotrivă, un localnic a săpat chiar în centrul unei movile, aflată pe proprietatea lui, o groapă cu un diametru de peste trei metri, adâncă de șaptezeci-optzeci de centimetri, folosind pământul fertil în interes propriu. Acum acea săpătură e pe post de groapă de gunoi care se va umple, românește, cu tot felul de resturi menajere, haine rupte, peturi etc.

Acelaşi lucru l-am găsit şi eu la Argedava - baza platoului pe care a fost ridicată cetatea era un fel de groapă de gunoi, fără marcaje, fără stele, etc. ceea ce mă face să mă întreb: oare asta face parte din cultura noastră naţională să fim complet dezinteresaţi de propriul trecut?!

[Vasile Burduşa]

Domnule Munteanu Mircea, cel mai adesea suntem pusi sa alegem intre doua rele! Ce/i de facut?

munteanu mircea a spus :

Asta este rezultatul unei politici a indiferentei fata de ceea ce nu produce bani (obiective si oameni, in egala masura) dar si rezultatul votului local... Este -in primul rand- constiinta oamenilor si a alesilor lor din comunele respective. 

[Vasile Burduşa]

Nu ati inteles, domnule Ilie, taranii au sapat in morminte ca sa ia „pamant de flori”. Au profanat fara sa stie. Cat despre „arheologi comunisti” nu va impartasesc parerea total. Poate ca nu au putut sa spuna tot, dar nu toti au dat-o cu „fratele de la rasarit”. Care au facut compromisuri sau compromis in fata timpului!

ilie adrian a spus :

    Munca aceasta trebuie sa o faca un personal calificat,nu sateni sau autoritalie locale,pentru ca nu sunt autorizati sa faca asa ceva si in plus pot primi amenda sau chiar inchisoare daca intreprind ceva de capul lor. Autoritatile in drept sunt indiferente,oamenii si satenii de acolo au constiinta domnului Vasile Burdusa,domnului Ion Lazar da Coza,doamnei Augusta Cristina Calin.Numai niste asa zisi arheologi, incompetenti si facuti la norma in scolile comuniste, pot proceda de asemenea maniera,lovind astfel in propiul popor.Ei,arheologii comunisti, au avut menirea sa stearga memoria stramosilor nostri,sa ne globalizeze sa ne integreze in internationalismul lor idiot,pentru a creea "omul nou".Cand altii invatau "istoria tarii" in ruseste,acei bieti tarani luptau cu arma in mana prin muntii patriei,spaland rusinea slugilor comuniste,ilustrand adevaratul spirit romanesc si adevarata constiinta nationala.Azi dupa atata timp,unele persoane,ramasite ale trecutului comunist ,ne da lectii de demnitate si de constiinta.Nu pot sa zic de cat ...piei Satana!...si lasa omul cu constiinta lui curata.

[Vasile Burduşa]

De-ati sti ce „iubit” sunt cand amintesc autoritatilor de astfel de „fleacuri”, mi-ar pune piramida lui Keops in cap... iar concetatenii, majoritatea semianalfabeti si mistici, se „topesc” dupa istoria concreta...

munteanu mircea a spus :

Nu exagerati! Lasati in pace "arheologii comunisti", care au fost recunoscuti drept competenti si corecti de arheologii capitalisti ai vremii lor. (Pe atunci nu era la moda povestea cu globalizarea.) Putin bun simt nu strica, atunci cand vorbiti de profesionisti recunoscuti pe plan mondial. Si la vremea lor si acum. Si cu ce v-au incurcat arheologii comunisti? Au sondat obiectivul, au identificat urmele materiale, au definit culturi materiale pe teritoriul Romaniei, au facut tabloul general al descoperirilor. "V-au bagat in istorie!" Terminind cu assa zisa "tacere impresionanta" a izvoarelor - de care vorbeau istorici vecini si neprieteni. Trebuiau sa va faca si museu local si sa pazeasca santierul? Asta e treaba autoritatilor locale. Cum vi le alegeti si formati, asa le aveti!

Poate ca atunci cand veti sti sa respectati munca celor ce si-au sacrificat tineretea si familiile pentru lungi campanii arheologice in tinuturi neprimitoare (prostia si conservatorismul oamenilor aflati inca in mentalitati feudale) veti sti si sa va pastrati urmele arheologice. 

Populatia locala trebuie sa pazeasca un obiectiv de asemenea importanta, sa sesizeze autoritatile (locale si judetene) si sa stie pe cine aleg primar. Caci in aceste situatii, primarul este cheia de bolta a prezervarii obictivelor. Nu in ultimul rand, capacitati si angajatii minsiterului de interne, care va pot ajuta. 

Cred ca nu asteptati sa vina cei de la Bucuresti sa va faca ordine... Sau sa chemati comisii de la Bruxelles care sa ia atitudine in fata ignorantei si vandalismului populatiei autohtone si a indiferentei autoritatilor, pe care nu stiti sa le alegeti si capacitati.

Inca nu ati inteles esenta democratiei: populatia isi face singura curatenie in ograda si isi pazeste singura bostana. Nu asteapta pe tatucul atoatestiutor si omnipotent, care sa ordone organelor sa aiba grija de supusi si istoria lor.... (Nu de alta, dar cel care vrea sa devina acum "tatuc" cam copiaza pe altii... nu stie mai nimic.)

Daca populatia este indiferenta si dezbinata, chiar si in fata unor obiective comune care ar trebui sa-i uneasca...,va meritati soarta!

Si ce treaba are rezistenta anticomunista din munti, cu arheologia? S-a facut tulburelul pe la domniile voastre? Sau tzuica asta noua? 

[ilie adrian]

Vasile Burduşa a spus :

Nu ati inteles, domnule Ilie, taranii au sapat in morminte ca sa ia „pamant de flori”. Au profanat fara sa stie. Cat despre „arheologi comunisti” nu va impartasesc parerea total. Poate ca nu au putut sa spuna tot, dar nu toti au dat-o cu „fratele de la rasarit”. Care au facut compromisuri sau compromis in fata timpului!

Tocmai ca am inteles foarte bine acest aspect cu profanarea acestui loc, fara de stiinta,pentru a lua „pamant de flori”,am luat apararea taranilor de acolo.Nu sunt de vina nici autoritatile locale ,nici taranii,nici noi ,poporul roman, care nu votam cum vrea cineva  anume sa votam...

In ce priveste arheologii,eu faceam referire doar la o parte dintre ei.Exemplul cutremurator fiind Sarmisegetusa,unde peste un zid de fortificatie inalt de 60 cm,la indemnul tovarasesc,s-au mai adaugat inca 90 cm de zid ,inaltime.Ca sa faci arheologie trebuie sa fii impartial in studiu,nu partinitor.Sa nu fii influentat de doctrine in cercetare.Acest lucru este esential.

 

[ilie adrian]

Stanescu Aurel Avram a spus :

Sa nu facem spume la gura... dle Ilie Adrian! Este recunoscuta indiferenta actuala a autoritatilor fata de arheologie. Acum se urmaresc numai functiile si nu esentialul. Iar taranul romin lasati-l in pace... nu mai exista !

Incetati cu atacurile la persoana.

Va prezint bibliografia domnulul Munteanu Mircea....  

1 . Mihai Irimia

     Mircea Munteanu           “Un topor de epoca bronzului descoperit la Nicolae Balcescu     

                                             (jud.Calarasi)” in Pontica, XXI-XXII, Constanta , 1988-1989,

                                             p.p. 299 -303

2 . Mircea Munteanu

     St. Udrescu                      “Un complex de sec. IV e.n. de la Nicolae Balcescu (com.

                                              Al. Odobescu), jud. Calarasi” in Cultura si civilizatie la

                                              Dunarea de Jos, vol. III-IV, Calarasi, 1989, p.p.105 -111

3 . Mihai Shimon

     Mircea Munteanu             “Despre trei topoare de piatra din epoca bronzului” in

                                               Sympozia Thracologica, 8, Satu Mare – Carei, 1990,

                                               p.p. 105-106

4 . Mircea Munteanu             “Un mormint de sec. IV i.e.n. de la Cascioarele, punctul

                                               “Ghetarie”, jud. Calarasi”  in Pontica, XXIII, Constanta ,

                                               1990, p.p.345 -350

5 . Mircea Munteanu             “Topoare, alte piese de piatra si insemne ale puterii din

                                               epoca bronzului , din sud-estul Romaniei” in Pontica,

                                               XXIV, Constanta , 1991, p.p. 407 -418

6 . Mircea Munteanu             “O asezare apartinind paleoliticului superior din sud-estul

                                              Munteniei (jud. Calarasi)” in  S.C.I.V.A., nr. 2, tom 43,

                                              Bucuresti, 1992, p.p. 145-147

7 . Mircea Munteanu

     Florin Radulescu              “Doua necropole din sec. IV e.n., recent descoperite in sud-

                                               estul Munteniei” in Thraco-Dacica, tom XIII, nr. 1-2,

                                               Bucuresti, 1992, p.p. 125-133

8 . Mircea Munteanu             “Posibile explicatii asupra lipsei influentelor sudice in

                                               Bronzul Mijlociu romanesc” in Thraco-Dacica, tom XIV, nr

                                               1-2, Bucuresti, 1993, p.p. 87-89

9 . Mircea Munteanu             “Observatii pe marginea Bronzului Tarziu din sud-estul

                                              Romaniei” in Pontica, XXVI, Constanta , 1993, p.p.43-50

10 Mircea Munteanu             “Complexul ritual de sec. II-I In. de Hr. de la Gradistea

                                               Coslogeni, jud. Calarasi” in ISTROS, VIII, Braila , 1994,

                                               p.p.161-166

11 Cristian Schuster

     Mircea Munteanu             “Consideratii privind unele topoare din epoca bronzului,

                                              Gasite la sud de Carpati” in Memoria Antiquitatis, XX,

                                               Piatra-Neamt, 1995, p.p.79-84

12 Morintz Sebastian

     Juganaru Gabriel

     Mircea Munteanu             “Asezarea de prima epoca a fierului de la Babadag” in

                                              CAANT, 1995, 1, p.p. 222-235

13 Mircea Munteanu             “Urme materiale ale culturii Cernavoda I din punctul

                                               Ferma 7 IAS Rosetzi, jud. Calarasi” in CAANT, 1995, 1,

                                               p.p. 59-62

14 Mircea Munteanu            “Asupra conditiilor geografice din preistoria sud-estului

                                              Romaniei” in PONTICA, XXVIII-XXIX, Constanta , 1995-

                                             1996, p.p. 247-251

15 Mircea Munteanu            “Sur le debut de la culture Coslogeni” in The 7 th.

                                              International Congres of Thracology, ( Constanta -Mangalia-

                                             Tulcea), Bucarest, 1996, p.p. 305-306

   Cartea sub format e-book:

  Mircea Munteanu               Pe urmele lui Gingis Han. (Puteti accesa adresa de pe Mirceamunteanumongolul's Blog)

                                            Scrisa in urma participarii la expeditia stiintifica organizata de UNESCO "Pe <Drumul matasaii>", Mongolia 1992. (Primul arheolog roman trimis de statul roman, intr-o expeditie stiintifica internationala. Probabil si singurul... pina acum

 

-diverse (popularizare, cetatenesti, deontologie profesionala etc.):

 

Mircea Munteanu              “Starea arheologiei romane”  in CLIO, an III, nr. 6, Giurgiu ,

                                          mai 1996, p. 7

Mircea Munteanu              o serie de aproximativ 45 de articole de popularizare a

                                          arheologiei, in revista electronica RLIV/ACUM. (2007-2009)

 

 Nu fac deloc¨ spume la gura¨ ,domnule Stanescu Aurel Avram.Spun adevarul si nu atac pe nimeni cand afirm ca munteanu mircea nu se regaseste in lista arheologilor romani,care este publica in internet si da detalii de la inceputurile arheologiei in Romania si pana in prezent,despre toti arheologii romani.Afirm doar ce constat.Trebuie sa cadeti de acord cu urmatoarele aspecte prezentate de mine: Ca arheolog trebuie sa fii impartial fara partizanat,aplecat asupra studiului,nu sa servesti unor interese politice de moment.Ca arheolog trebuie sa te ajuti de celelalte stiinte,pentru a face cercetare de calitate.Nu trebuie sa lovesti in fiinta nationala a poporului din care faci parte ,si asupra caruia faci cercetare.Nu invinovatesti pe cineva gratuit(taranul roman,autoritati locale),stiind ca tu esti primul vinovat.Tu si breasla ta,si ministerul de resort.Eu am spus ca ,mi-ar fi rusine sa fiu arheolog si sa dau vina pe cativa oameni nestiutori,ca au sapat unde nu trebuie.Acel sit este inscris in lista siturilor arheologice din Romania...si se poate verifica in internet.Ca autoritate locala sau ca locuitor ,nu ai nici un amestec in asa ceva.Situl trebuie marcat si cercetat doar de arheologi autorizati.

Taranul roman exista ,nu piere niciodata,asa cum nici painea de pe masa dumneavoastra nu piere.

[munteanu mircea]

In masura in care cei care au intocmit lista respectiva fara sa tina cont de cercetartile mele, sunt vinovati. Greseala e a lor. Aveti dovada in fata. Daca nici asa nu sunteti convins de abuzurile celor ce au cumparat posturi si titluri,fata de subsemnatul,inseamna ca...... Pina una alta, cititi materialele de mai sus si pe urma vorbiti. Pentru ca atunci cand vorbesti trebuie sa fii documentat. Altfel... blablabla. Ori dvs fie nu sunteti documentat (cititi doar unele informatii), fie sunteti dar... exagerati o parte a informatiilor. Daca in arheologia romana nu esti nici macar pe listele de fosti, cand ai descoperit paleoliticul in Bragan (rusii -ca tot vorbiti de limba rusa in arheologie-facusera din el un lac, deci nelocuibil in paleolitic si neoliticul inferior), care a redatat topoarele de piatra cu profil curbat din epoca bronzului, care a dovedit "greselile" de sapatura de la Gradistea Coslogeni etc inseamna ca si acum, in arheologia romana trebuie sa dai bani ca sa-ti apara numele. Asa cum si la faimosul Tratat, scos de ei, s-au dat bani pentru a ti se primi articolul sau pentru a-ti apare numele. Puteti verifica la paleoliticul superior. Veti vedea ca sunt citate 2 statiuni noi. Care acopera unele pete albe din istoria noastra. Una din ele in tara, nu o stiu, alta: Nicolae Balcescu, comuna Al.Odobescu, jud Calarasi. Descoperirea mea, comunicata in 2 articole stiintifice: SCIVA 2, tom 43, 1992 si altul in Pontica 1995/1996.Dar numele meu (descoperitorul) nu apare.

In clipa  in care vi se pun dovezile in fata si dvs. nu sunteti capabil sa va dati seama de semnificatia lor, inseamna ca fie sunteti extrem de subiectiv, fie nu aveti capacitatea de analiza si sinteza necesara.

Dar, poate ca aveti ceva dreptate. In '87, cand am fost angajat la muzeul din Calarasi, am fost angajat ca muzeograf la patrimoniu. Si apoi, numit -imediat dupa angajare- secretar OJPCN. Sper ca intelegeti. Tidula de autorizatie de arheolog, de la Suzana Gadea (reprezentanta comunistilor in sistem) nu am luat. Din punctul lor de vedere, nu eram arheolog. Doar un muzeograf care sapa. Deci, eu nu sunt (si nu am fost) arheolog comunist!

In 1990, am plecat la Institutul roman de tracologie. Unde am lucrat pina in '95. Ca asistent de cercetator si apoi cercetator. Dar cum in nomencaltorul de meserii de pe atunci nu exista si rubrica "arheolog", nu am fost arheolog ci doar cercetator in tracologie. ?!!! (Vedeti si articolul meu din ziarul Clio, citat mai sus). 

In '95 am plecat de la Tracologie si am ajuns la muzeul din Giurgiu. Unde am fost incadrat ca muzeograf principal. Sau am ajuns, ma rog... chestiile birocratice imi sunt indiferrente. Si eram tinut pentru a prelua sefia Inspectoratului judetean pentru patrimoniu. Dar noua lege intirzia...

In '96 am iesit din arheologie.

Toate astea sunt prezente in cv-ul meu trimis la e-job's si best-job's. Sunt publice. De ani buni. Si le-am si prezentat pe Reteaua literara. E adevarat, plecand de acolo, toate postarile s-au sters (sau trebuiau sa se stearga) in 24 de ore.Dar cei care au citit, le cunosc.

 Rezulta ca domnia voastra fie vorbiti in necunostinta de cauza, fie stiti foarte bine despre ce e vorba, dar insailati pentru a calomnia. De altfel, e curios (pentru mine) cum de ma urmariti pe toate site-urile in care postez. Pe Negru pe Alb, pe Reteaua literara, acum aici. Si intotdeauna va opuneti celor scrise de mine, jigniti, amenintati imprastiati zvonuri flase, fabricate in biroul special... 

Eu nu m-am prezentat nicaieri ca arheolog. Am spus ca ma pricep la arheologie, ca unul care a practicat-o. Sau ceva asemanator. Cu 9 ani si 5 luni munciti in domneiu, cu 13 site-uri arheologice sapate, cu 23 de campanii si 25 de comunicari stiintifice la sesiuni locale, regionale, nationale si internationale, cu o expeditie stiintifica organizata sub egidad UNESCO, cred ca am dreptul sa zic asa ceva. Ma pricep la arheologie. Macar nitel mai mult decat majoritatea celor ce posteaza pe retelele literare. De altfel, am acuzat -mereu- arheologii care sunt in sistem pentru ca nu ies in public sa-si apere tezele. Deci, eu m-am diferentiat intotdeauna de ei. Nici nu seputea altfel, daca diferenta nu e doar adm., birocratica, ci si morala. EU NU AM DAT MITA sa fiu acceptat in sistem. Sa mi se accepte articolele sau lucrarea de doctorat scrisa si DEPUSA din 3 februarie 1996 la Institutul roman de tracologie. Care avea obligatia legala de a discuta lucrarea si de a ma informa ca au respins-o sau ca ma invita sa o sustin public.

Spuneati ceva de comunisti si limba rusa in arheologie? De ce? Stiti ca eu am termiant cu teoriile rusilor despre lacul paleolitic din Baragan? Cu descoperiri palpabile, nu cu blablabla. Stiti ca eu am acoperit pata alba din Bronzul Mijlociu din Baragan? Si am mobilat epoca prin descoperirile de la Gradistea Coslogeni? Daca sunt prezentate corecet si analizate corect. Si atunci, de unde acuzatia ca as fi prieten cu rusii? Pentru ca seful meu de lucrare la doctorat (Sebastian Morintz) era considerat agent KGB? Eu nu am fost -si nu sunt- agent secret. Nu ma interesa aceasta acuzatie. In sant, nu avea nici o greseala. L-am respectat si ii respect memoria. Dar era condamnat de colegii mei -arheologii de pe listele oficiale- si ca ar fi fost evreu. Sau mason. Va asigur ca nu sunt nici una, nici alta. Dar nu las un om victima haitelor turbate de semidocti corupti, pentru ca asa vor ei. Profesional, Sebastian Morintz nu a gresit. Cel putin in zonele in care era atacat. Prin urmare, l-am aparat si il apar! In rest, nu e treaba mea.................

In plus, in cazul prezentat de domnul Vasile Burduşa (va rog sa ma scuzati, domnule Burduşa, se pare ca am apreciat pripit pozitia dvs. Si clar la nervi.) nu intelegeti nimic. Faceti totul harcea parcea, ca sa puteti acuza dvs. Pardon, sa ma puteti acuza.

Revedeti toate probele si tereminati! 

Eu unul nu va voi mai raspunde. Nici aici nici in alte postari.

[Vasile Burduşa]

Sunt onorat de faptul ca materialul meu, tipatul meu de durere, a starnit interesul domniilor voastre. Regret si faptul ca s-au cam incins spiritele.

Fara indoiala, dl Ilie Adrian, nu putem lua de bune tot ce se scrie si ce nu se scrie pe google. 

Felicitari dle Mircea Munteanu pentru prodigioasa activitate pe tarimul arheologic. Am avut de invatat de la dvs.

Cu stima,

       Vasile Burdusa

[munteanu mircea]

Errata: domnul Vasile Burdusa.... Scuze! (Si fata de domnul Hatos Vasile; butoanele astea......)

[Chris]

Erata remediată!

Cu această ocazie rog păstrarea calmului fără limbaj ce poate fi interpretat ca atac la persoană ("spume la gură") şi fără a ne vărsa nervii pe anumite persoane doar pentru că sunt de faţă. Dl. Mircea Munteanu poate răspunde doar în limita în care cunoaşte anumite probleme şi pentru asta îi mulţumesc  şi îl felicit pentru  pentru activitatea dânsului.

[ilie adrian]

   Eu va felicit pentru activitatile dumneavoastra ,domnule munteanu mircea,dar asta nu inseamna ca va da dreptul sa acuzati pe cineva pe nedrept.Daca faci arheologie nu inseamna ca esti clarvazator in toate, ISTORIC,sau mare politician.Mi-ar fi parut bine, si as fi apreciat tare mult sa spuneti ,inca de la inceput ,ca arheologia romaneasca este de vina in cazurile de mai sus mentionate.Noi, cei care relatam astfel de cazuri, suntem poate nepriceputi,cautam un reper,cautam sa salvam o mica particica din istoria neamului nostru.Nu avem studii in acest domeniu.Dar cei care-l au, si-au batut joc si de siturile si de istoria patriei noastre,iar acest lucru doare pana la lacrimi.Este strigator la cer!

[ilie adrian]

Vasile Burduşa a spus :

Sunt onorat de faptul ca materialul meu, tipatul meu de durere, a starnit interesul domniilor voastre. Regret si faptul ca s-au cam incins spiritele.

Fara indoiala, dl Ilie Adrian, nu putem lua de bune tot ce se scrie si ce nu se scrie pe google. 

Felicitari dle Mircea Munteanu pentru prodigioasa activitate pe tarimul arheologic. Am avut de invatat de la dvs.

Cu stima,

       Vasile Burdusa

 

 

Eu ma refer la site-ul oficial al arheologilor din Romania,unde sunt afisati toti cei care au practicat arheologia de la inceputuri pana in prezent.