Cazanele Dunării: Muntele unde e sculptat Decebal, un Rushmore românesc într-un peisaj sălbatic

[Belean Maria Ileana]

Cel mai îngust sector al Dunării de pe teritoriul românesc, locul în care fluviul străpunge muntele de piatră, i-a determinat pe mulţi turişti să îl plaseze pe primul loc între frumuseţile naturale ale ţării. Tot aici se află şi îndrăzneaţa sculptură a regelui dac Decebal, cea mai mare sculptură în piatra din Europa. Un monument al naturii şi un monument făcut de om, deopotrivă.

Unde se află: Regiunea Cazanelor e nu departe de oraşul Orşova şi la aproximativ 365 km de Bucureşti. Venind dinspre Drobeta Turnu-Severin, se trece pe lângă Porţile de Fier şi punctul de frontieră cu Serbia, într-un peisaj superb. Şoseaua urmăreşte conturul muntelui, cu numeroase viaducte şi poduri şi cu Dunărea pe o parte. Din păcate există prea puţine locuri unde poţi opri maşina pentru câteva minute pe acest traseu. Se face stânga, părăsind drumul care duce spre Băile Herculane, şi se merge spre localitatea Eşelniţa. E un drum sinuos, cu o diferenţă de nivel neaşteptat de mare, dar imediat ce se trece acest deal, priveliştea e din nou impresionantă pe toată durata, până la mănăstirea Mraconia. Pentru că Dunărea face un cot, ai senzaţia bizară ca ai trecut pe cealaltă parte a fluviului dar, evident, pe celălalt mal sunt tot satele sârbeşti. Ţara vecină e atât de aproape încât operatorul de telefonie mobilă de acolo te anunţă că ai intrat în roaming.
Statuia lui Decebal și mănăstirea Mraconia sunt vizibile și de pe malul sârb al Dunării.

Înainte să se construiască barajul de la Porţile de Fier, debitul Dunării, care a săpat defileul prin masivii pereţi de stâncă era mult mai mare, iar învolburarea apei dădea senzaţia că apa fierbe, de aici numele de cazanele Dunării.

Inundarea zonei prin construcţia Porţilor de Fier a scufundat şi insula Ada Kaleh, care avea o civilizaţie proprie, cu o comunitate turcă tradiţională. Portul vechilor localnici ai insulei şi fragmente de artă islamică aduse de acolo pot fi văzute la muzeul din Drobeta Turnu-Severin.

De pe uscat se pot vedea doar Cazanele Mici, pentru Cazanele Mari fiind nevoie de o barcă. Există barcagii care vă pot plimba contra cost până acolo, pe care îi găsiţi la numeroasele pensiuni şi popaasuri de pe mal. Unele pensiuni arată chiar foarte bine, au piscină şi restaurante îngrijite în care se servesc şi mâncăruri cu specific pescăresc.

Deşi numele spune altceva, Cazanele Mici au cu un kilometru mai mult decât cei 4 ai Cazanelor Mari. Această zonă, dintre Ogradena si Dubova e declarată monument al naturii. Lăţimea fluviului la cazane e de maxim 250 m, cu adâncimi care ajung şi la 100 m în unele locuri, cu o viteză foarte mare de curgere şi vârtejuri.
Sculptura în piatră nu e pe un mal al Dunării, ci pe un mal al golfului format de râul Mraconia.

Mraconia înseamnă apa întunecată sau loc ascuns, iar mica mănăstire care poate fi văzută pe marginea şoselei e recent construită, replică a unei foarte vechi mănăstiri, înghiţite de apă. Pe un drum forestier se poate urca şi pe muntele Ciucaru Mare (316m). Pereţii stâncoşi ai defileului au 200 m înălţime şi câteva peşteri care sunt uneori inundate de al doilea fluviu că marime din Europa.

O sculptură record: Ca şi alegerea limbii latine pentru inscripţia Decebalus Rex, Drăgan fecit (Regele Decebal, făcută de Drăgan) alegerea locului de glorificare a regelui dac e uşor bizară, dat fiind că urmele cuceririi romane sunt la tot pasul: de la Tabula Traiana, o placă din piatră care aminteşte invazia Daciei, la drumul început de Tiberius şi terminat de Traian, până la piciorul de pod de la Drobeta, rămas din podul lui Apolodor, pe care au trecut armatele cuceritoare ale imperiului.

Sculptarea efigiei lui Decebal în munte a durat zece ani, din 1994, până în 2004. La sculptură au lucrat 12 persoane în frunte cu Florin Cotarcea. Printre problemele ridicate au fost traversarea apei din golful Mraconia şi escalada cu unelte şi materiale. Accidentele nu au lipsit: mai mulţi muncitori au supravietuit căderii de la înălţime, iar altul, unei muşcături de viperă. Pentru sculptură s-au folosit o tonă de dinamită. Lucrarea are şi unele imperfecţiuni vizibile: placa din piatră care reprezenta nasul riscă să cadă, aşa ca a fost dinamitată şi înlocuită cu beton, la fel de vizibilă fiind şi cimentarea mustăţii.

În privinţa dimensiunilor statuii lui Decebal, există mai multe estimări, care variază între 38 şi 55 m, o posibilă sursă a acestei neclarităţi fiind probabil dificultatea de a aprecia unde se opreşte statuia propriu-zisă, care foloseşte creasta muntelui pentru celebra căciulă de tarabostes a lui Decebal. Oricum am socoti, în marja amintită, sculptura reprezintă cea mai mare statuie săpată în piatră din Europa.

Sculpturi similare: Deşi sculptura în stâncă muntelul e întâlnită încă din antichitate, o culme a ei fiind superbul mausoleu de la Petra (Iordania), sursa de inspiraţie a unei asemenea întreprinderi o reprezintă cel mai probabil memorialul Rushmore. În muntele Rushmore din SUA, au fost sculptaţi primii patru preşedinţi americani (George Washington, Thomas Jefferson, Theodore Roosevelt şi Abraham Lincoln). Deşi memorialul american are doar 18 m, deci jumătate din înălţimea chipului lui Decebal, ca realizare estetică, opera lui Gutzon Borglum e de o mult mai mare fineţe şi acurateţe. Ca şi sculptura de pe Dunăre, cea de la Rushmore e o operă colectivă: la proiectul american au lucrat 300 de sculptori 14 ani, cu fonduri uriaşe.

În Asia există monumente similare săpate în roca muntelui. În apropierea localităţii Leshan, din regiunea Seshuan (China), există o reprezentare a lui Buddha stând pe tron, de 71 m înălţime, frumos finisată, pe ale cărei trepte turiştii pot urca, la fel şi în preajma unui templu din Japonia. Talibanii au atras protestele întregii lumi civilizate când au dinamitat statuile antice de acest tip din Afganistan, între care se număra şi un Buddha de 55 m, distrus în 2001. Dar cel mai aproape de ideea din spatele statuii lui Decebal pare a fi o sculptură dintr-un munte din China, (Zhengzhou, provincia Henan), care îi reprezintă pe împăraţii galbeni Yan Di şi Huang Di, primii împăraţi ai Chinei, figuri devenite aproape mitologice. Păstrând comparaţia cu istoria românilor, ar fi ca şi cum în munte ar fi fost reprezentaţi atât Traian cât şi Decebal. Grupul statuar chinez are peste 100 m înălţime.

Ultimul rege dac: Decebal, cel căruia îi e dedicat monumentul de pe Dunăre, a fost ultimul şi cel mai faimos rege al dacilor. Deşi regatul său nu a avut dimensiunile imperiale ale teritoriului stăpânit de predecesorul său Burebista, Decebal a fost un bun organizator al unei Dacii prospere şi a stârnit chiar admiraţia celor cu care s-a luptat, prin vitejie, după cum o demonstrează cronicile istoricilor latini. Aproape 20 de ani din domnia lui Decebal au fost ocupaţi de luptele cu mai puternicul său vecin de peste Dunăre, perioadă în care campaniile au alternat cu anii de pace. Dacă împăratul Domiţian a atacat Dacia cu o singură legiune, Traian a mobilizat o bună parte din puterea militară a imperiului şi a construit cel mai mare pod al antichităţii pentru a-şi trece armatele. Iar efortul său a fost răsplătit cu vârf şi îndesat: din aurul din Dacia a fost redresat financiar întreg imperiul, ba chiar şi moneda cu chipul cezarului şi-a schimbat compoziţia după aceea. Decebal a ales să se sinucidă când a fost înfrânt de legiunile romane.

Dragan fecit: Lucrarea a fost finanţată de controversatul miliardar Iosif Constantin Drăgan, un simpatizant al mişcării naţionaliste, care cultivă moştenirea dacică a românilor. Iosif Constantin Drăgan, care a trăit în Italia cea mai mare parte a vieţii, e bănuit că a fugit din ţară cu bani aparţinând Mişcării Legionare. În Italia, unde a creat imperiul Butan Gas, s-a manifestat ca un admirator al lui Nicolae Ceauşescu şi al direcţiei sale protocroniste (o formă de naţionalism cultural, care susţine întâietatea contribuţiilor româneşti în mai multe domenii, uneori uzând de dovezi documentare discutabile).

Afacerile de anvergură pe care le-a derulat cu regimul lui Nicolae Ceauşescu i-au atras lui Iosif Constantin Drăgan şi suspiciunile de legături cu Securitatea comunistă. După Revoluţie, Drăgan a finanţat mai multe cărţi, publicaţii şi fundaţii care au propus o reevaluare favorabilă a contribuţiei avute de vechii daci, de Mişcarea Legionară sau de mareşalul Ion Antonescu. Cu o avere care s-a apropiat de 1 miliard de dolari, Drăgan a figurat mai mulţi ani în statistici drept cel mai bogat român. A fost căsătorit cu fiica generalului Guşă, un personaj cheie în revoluţia din 1989, acuzat împreună cu generalul Militaru, de legături cu KGB-ul. După moartea lui Drăgan, o parte din avere i-a fost revendicată în instanţă şi de un fiu nerecunoscut de acesta în timpul vieţii. Sculptura de lângă Orşova l-a costat pe Drăgan mai mult de un milion de euro.

                                           de Victor Grigore, Webphoto.ro

[Belean Maria Ileana]

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=P69D_SKtN-k

[Sofia Sincă]

Felicitări Maria pentru această operă românească expusă aici!

Am savurat cele scrise.

[Belean Maria Ileana]

Multumesc Sofy, o seara frumoasa cu drag!
Sofia Sincă a spus :

Felicitări Maria pentru această operă românească expusă aici!

Am savurat cele scrise.

[munteanu mircea]

O prezentare corecta. Multumiri si felicitari.

(Gusa in  legatura cu KGB? Poate GRU. Desi ... opunindu-se dorintei rusilor de  a trimite "voluntari" moldoveni -veterani din Afganistan- la Bucuresti in decembrie '89, nu prea a dovedit aceste legaturi. El si Iulian Vlad au stopat interventia militara straina.)

[Belean Maria Ileana]

Multumesc frumos d-le Munteanu.

O zi frumoasa cu drag si va astept oricand cu noi comentarii.
munteanu mircea a spus :

O prezentare corecta. Multumiri si felicitari.

(Gusa in  legatura cu KGB? Poate GRU. Desi ... opunindu-se dorintei rusilor de  a trimite "voluntari" moldoveni -veterani din Afganistan- la Bucuresti in decembrie '89, nu prea a dovedit aceste legaturi. El si Iulian Vlad au stopat interventia militara straina.)

[Corina Militaru]

Felicitari Maria! Multumesc pentru aceasta frumoasa prezentare.

Cu drag,

[Belean Maria Ileana]

multumesc mult Corina, cu drag si eu...

Corina Militaru a spus :

Felicitari Maria! Multumesc pentru aceasta frumoasa prezentare.

Cu drag,

[Irina Lucia Mihalca]

Un loc divin, care-ti taie rasuflarea prin frumusetea care te inconjoara! Multumesc pentru lectura, Maria.

Felicitari pentru aducerea in atentia noastra a acestui colt de rai!