Păpădia din întâi ianuarie 2025

[Stanescu Valentin]

 

 

               un bănuţ pierdut în iarbă îmi zâmbeşte pe cărare

          mă opresc şi-mi caut sprijin ce zi-i azi şi din ce lună?

     îl privesc uimit cum galben chipu-n cerc frumos adună

ceru-i limpede şi-albastru soarele-i flacără mare

 

într-o iarnă-aşa ciudată fără-o palmă de zăpadă

     ce-i cu tine Păpădie de baţi ceasul de chindie?

         ea-mi răspunde-n glas de om clopoţel de veselie:

               ţi-am adus azi bucuria pe chipul tău să se vadă!

[Stanescu Valentin]

 

Dan, îmi doresc să văd mai bine şi să am inspiraţie să mai aduc aici poveşti ca pe nişte mici tablouri către sufletele voastre. Mulţumesc pentru trecerea prin pagina mea din acest loc minunat!

[Stanescu Valentin]

Doamnă Vasilisia, poezie este la orice pas pe care-l facem în casă, în curte, pe stradă, în tren, în avion, pe apă, pentru unii chiar în spaţiu... Păpădia m-a surprins îngândurat urmându-mi câinele să-l susţin să nu se împiedice... astfel privirile mi-au căzut în iarba necosită a toamnei şi de aici povestea cu bănuţul, care s-a înmulţit în următoarele zile. Mulţumesc ca v-a plăcut povestea în două catrene.

 

[petrut dan]

Ca de obicei, frumos și cu o atmosferă specială, o lectură aducătoare de optimism, stimă!

[Vasilisia Lazăr]

Minunate versuri! Au în ele ceva diafan. Inedit vestitor al noului an!

La mulți ani cu bucurie, cu sănătate, cu spor în toate, domnule Stănescu! Mulțumesc mult și pentru mail! 

[Stanescu Valentin]

aDa, iar mi-ai ridicat mănuşa sub nimbul de păpădie iar răspunsul meu diurn iată-l că nu întârzie:

 

                    un duel de poezie e un lucru inedit

          armele sunt doar cuvinte în metafore subtile

martorii stau de o parte şi în clipă-au amuţit

                    totu-n jur e-un câmp în floare iar poemele sunt fluturi

                              ce se-aşază-n cartea zilei pe un câmp de albe file...

 

îţi mulţumesc pentru ’’Înțelepțește, Doamne, omul, sufletul și mintea lui’’

 

[Ada Nemescu]

Nu-s noroacele  noroace făr'-un puf de păpădie 

Zi de început de an, ne rugăm pacea să-ți fie

Floare albă ocrotită, răsărită-n zori curați

 De ce-o fi atăt de greu să fim buni ca niște frați?!

Iarna a uitat sâ poarte hainele știute, albe,

Nici din țurțuri, promoroace, să-și mai făurească salbe 

Anotimpuri contopite schimbă harta timpului

Să păzim, să nu se schimbe chipul dalb al... dorului

La mulți ani, 2025! 

Înțelepțește, Doamne, omul sufletul și mintea lui

aDa

[Stanescu Valentin]

La mulţi ani! tuturor Doamnelor şi Domnişoarelor din Cenaclul Însemne Culturale!