Prezentul și vecia

[Manuela Munteanu]

Un vânt călduț ne șuiera prin plete,
În noaptea cu ochi negri, ca de tuci.
Scria văzduhul în cuvinte dulci,
Ce mi le șiroiai pe la ureche.

Un alb Luceafăr, prin cerul cenușiu,
Umplea cu strălucirea-i veșnicii, 

Iar larg mirajul razelor mlădii
Boltea înaltul, de parc-ar fi fost viu.

Tăcea în somnul nopții lumea-ntreagă.
Doar între noi se petreceau minuni,
Când palmele-ți mi se făceau cununi
Și îmi gustai din buzele de fragă.

Se-mprăștia prin cețuri galaxia
Și-o mână nevăzută răspândea
Luceafărul, pe ochi și gura ta,
Știind că-mi ești prezentul și vecia. 

[Manuela Munteanu]

Mă bucur tare! Mulțumesc!

[Dinca Valerian]

Alegerea iti apartine. Mie poemul imi place, mi se pare o realizare deosebita

[Manuela Munteanu]

M-am gândit bine...  Nu voi modifica. Ritmul este același  - iambic, cu accent pe a doua silabă (la fel ca în primul vers: un vânt, un alb). Un al doilea argument este că-mi prefer luceafărul viu, decât teafăr. :) Vă mulțumesc mult pentru implicare și sfaturile prețioase!

[Dinca Valerian]

Am urmat indemnul tau de a revedea poemul acesta. Intr-adevar, lucrurile stau altfel. Acuma sa stii ca Moș Chichiță gaseste intotdeauna ceva. Nu mi se pare in regula primul vers din strofa a doua, parca schimba ritmul. Eu as zice asa: "Prin cerul cenusiu, un alb Luceafar" ca sa ma incadrez in ritm. Iar la ultimul vers as reformula un pic folosind o rima adecvata ( teafăr, apăr, scapăr,  ...) Cu aceasta mica observatie, imi mentin parerea ca poemul este o realizare deosebita.

[Manuela Munteanu]

Vă mulțumesc mult, doamnă Nokol MerBreM! Bine ați venit pe pagina mea!

[Manuela Munteanu]

Eu am îndrăznit. Îmi place enorm această viață contracronometru, cu atât de multă poezie. Cât voi reuși s-o mai duc, rămâne de văzut. 

[Vasilisia Lazăr]

Da, dar totuși ați spus că scrieți cel puțin o poezie pe zi. Ați putea rupe timp de acolo, fiindcă e mult. Ar fi aproape 4 cărți pe an, ceea ce nici geniile literaturii noastre nu au îndrăznit. Zic și eu...

[Manuela Munteanu]

Doamnă Vasilisia,  mulțumesc mult pentru popas! Să știți că mi-am propus să revin asupra unor poezii. Nu este o corvoadă pentru mine, este o mare plăcere, căreia, din păcate, nu-i pot acorda timpul pe care mi-aș dori să i-l acord. Îmbogățirea fondului este una dintre prioritățile mele.

[Vasilisia Lazăr]

Dacă abordăm, de bunăvoie, poezia în formă fixă, normele acesteia trebuie să ni se pară o provocare, nu o corvoadă – altfel, avem versul liber la îndemână! Şi-apoi, nu schimbând forma, ci îmbogăţind fondul, devenim originali şi valoroşi.

Iar de întors la corectat poeziile, nu vă veți mai întoarce. Vă spun sigur. 

[Manuela Munteanu]

Vă mulțumesc mult,  domnule Grig Salvan!