Astăzi - o ZI între zile

[Ada Nemescu]

https://www.facebook.com/events/923674111653138/?ref=newsfeed

[Ada Nemescu]

Ada Nemescu – „Nuferi de lumină”, volum al metaforelor

 

Ada Nemescu poate fi o emblemă a delicateții fizice, morale și creatoare. Volumul de versuri pe care l-a intitulat „Nuferi de lumină”( apărut la Editura Astralis, în 2021 ) înseamnă coronița de rai așezată de soartă pe fruntea ei în apropierea Sărbătorilor de Crăciun. Poeta are în preajmă mai multe ființe dragi, dar dedicația primei ei cărți de versuri o așterne în fața mamei înmănunchindu-i acesteia un buchet de calități: „puternică și frumoasă, totdeauna înger păzitor, legătura mea cu Dumnezeu.” Frumos și reverențios!  Volumul în întregime contează mai târziu, după ce ai citit aceste prime cuvinte dăruite pe care autoarea le plasează în fața sutelor de sintagme concepute cu har.

Versurile Adei Nemescu sunt rod al luminii, în general, și al dorului de iubire, al dialogului cu divinitatea: „M-am topit cum se topește miezul verii-n amintire / Mute, umbrele alintă pulberi fine pe poteci, / Din cer lacrimi curg șiroaie, îngerii îmi dau de știre / Că-s îngăduită, Doamne, timpului ce-l naști și-l crești...”( Îngăduință, p. 10 ) Poeta este însetată de dragoste și de atributele acesteia, mai ales de luminozitate. Afirmă cu candoare: „Nu există întuneric, doar lumina-i rătăcită, / Sora ei cea vitregă – bezna-i o... nesuferită. / Îi ascunde pe pungași, hoți de inimi delicate, / Doar lumina bună este zi de zi, pe săturate...” ( Despre florile visării, p. 24 )

Fiecare vers al poetei noastre „începătoare” cere a fi citat pentru ceva: pentru relația ei cu frumusețea, cu iubirea, cu natura, cu Dumnezeu, pentru ritmul interior și chiar rima interioară, pentru folosirea celor mai blânde sintagme: „Flori de gând, petale ninse, parfumate cu mister / Ne-nconjor nenumărate, sufletelor noastre cer / Și cu pace, și cu zbucium, să răzbim pe-al vieții drum / Nu putem lăsa speranța, floare delicată-n scrum! // Romaniță, umpli câmpul cu petala-ți suflecată, / Crezi că albăstreaua mândră este cea mai vinovată? / Nu vezi macul cum roșește în lan ascunzându-se? / Să-ntrebăm măritul soare razele-i să judece...” ( idem )

Să nu credeți că numai versurile clasice, cu perfectă rimă și cu un ritm bine calculat, o ajută foarte mult pe Ada Nemescu în realizarea poeziilor sale, pentru că se descurcă în mod egal folosindu-se și de versul modern: „eu însetată / de cel puțin o fântână de vise / am despuiat statuile / cerșesc aiurea la capăt de pod / întâmplă-se ce-o fi să se întâmple! / cămășii mele / i-am răsturnat cerul în poală.../  pe guler ros i-am peticit trei frunze / albul să n-o doară /  m-oi oferi ca ultim dar de nuntă / împătimindu-te pe tine / dragostea miroase puțin a Dumnezeu / și-i bine!” ( Parfum, p. 25 )

Nu este nevoie să căutați tropii versurilor din volumul „Nuferi de lumină”, pentru că vă apar ei în mod frecvent: „Tu, minunea mea-ntâmplată – / O arvună dată sorții – / Poți să-nvii și marea moartă / Să-i retezi curajul morții // Geamăt ce se pierde-n foc / Dar sortit să strălucească / N-avem voie, timp sau loc, / Doar scânteie-n cuib de iască. / (...) Inima de-ar fi să-mi tacă / Mai cer Domnului un leac / Din femeie să mai facă / Încă-un anotimp prin veac! // Dar n-am voie, timp sau loc / Să scot lacrimi din scânteie, / Și de mă scoți, Doamne, din foc / Nu-mi lua crucea de femeie!” ( Vise de lumină, p.72-73 ) Întâlnim dialogul liric, enumerarea, metafora, jocul de cuvinte, licențe poetice, îndrăzneala ideatică.

Cititorul sesizează uneori oximoronul repetat, fără a-l împiedica vreo comparație, precum în versurile: „Tăcerea ceasului mă mișcă și limba lui în pas greoi / Măsoară focul din cuvinte ce doarme-n frunza de trifoi / În nopțile cu mii de maluri, ca un ocean cu fundu-n sus, / Găsesc în vorba nerostită că multe mai avem de spus.”( Refugiat în palma sorții, p. 9 ) Vă mai trimit la pagina 50 pentru scurtul enunț : „De ce gerul arde?” Sau chiar în titlul unei poezii: „Dați, rog, liniștea mai tare!” ( p. 52 )

În poezia Adei Nemescu surprindem socialul nu în foarte multe versuri șterse, ci prin sintagme care concentrează legătura omului cu Divinitatea de la care mai sperăm o intervenție în bine: „Vremuri grele trăim, Doamne! Este cel mai negru vis, / Suferințe negândite ca vrăjmașii ne-au cuprins, / Doar LUMINA ne salvează, altă șansă astăzi nu-i, / Doamne, pune-ne pe creștet, mâna ta cu răni de cui!” ( Macu-n lacrimi de păcat, p.  p.28-29 )

Vara primului an de pandemie o afectează pe frumoasa poetă, de aceea își formulează durerea: „vara asta ca o brumă / nu mai trece, / iar mie de la un timp mi-e toamnă / (...) cerul se înghesuie / doar peste capetele altora / iar pământul... / care pământ este mai pământ ... decât mine?” ( Risipire altundeva, p. 42 )

În poezie găsim adeseori cuvinte neuzuale în vorbirea curentă. Iată câteva folosite în volumul despre care încercăm să spicuim câteva idei ori aprecieri stilistice: „teiubescuri” – substantiv format prin articularea unui verb la prezent însoțit de pronume ( p. 47 ), „durută” – adjectiv provenit din participiu; devremele ( substantiv provenit din adverb articulat, p. 86 ) Observați grafica aceleiași talentate doamne și urmăriți vreo expoziție de pictură în care își va expune tablourile realizate cu mult talent, cu simțul măsurii și al culorii.

Cel mai adesea, poeta uzează de versuri lungi cu mare încărcătură stilistică: „Stau cu sufletu-n atele, zorii duși sunt la culcare, / Remușcări mă prind ca-n clește, mușcătura lor cât doare!” ( Inima un semn de carte, p. 40 ) Sau: „... și dacă muguri dorm, visând ca-ntr-o poveste / la floare, ploi și soare, apoi la toamna lor / eu mă-ntomnez continuu, ah – ce cumplită veste! / De tinerețe astăzi, îmi e cumplit de dor...” ( Mă bântuie o toamnă prin iubire, p. 106 )

Citiți poeziile Adei Nemescu și reluați lectura pentru a vă mulțumi sufletul cu dragoste, cu sentimentul frumosului, cu mult talent, cu o cunoaștere a poeticului, cu ceea ce înseamnă răbdare, toleranță și așteptați un nou volum ce poartă  aceeași semnătură!

 

                                                                        Cleopatra Luca

Recenzia volumului * Nuferi de lumină* - apărut la Editura Astralis, 2021

Mulţumiri doamnei Cleopatra Luca!

[Vasilisia Lazăr]

Multe felicitări, Ada! Mă bucur mult că ai publicat. Sunt convinsă că a fost un eveniment deosebit.

[Vasilisia Lazăr]

Felicitări doamnei pentru recenzie! 

[Ada Nemescu]

Mulțumesc din suflet! A fost un vis împlinit. Mulțumesc tuturor!

Ieri, 11 martie 2022, la Muzeul Național al Literaturii Române, au fost lansate volumele NUFERI DE LUMINĂ de ADA NEMESCU (debut) și TAINA DINTRE DEALURI de CLEOPATRA LUCA, ambele apărute în anul 2021 la EDITURA ASTRALIS.

Mulțumesc conducerii Muzeului Național al Literaturii Române pentru găzduirea acestui eveniment literar și editoarei Cameliei Pantazi Tudor, desigur transmit cele mai alese gânduri de prețuire scriitorilor și jurnaliștilor care au vorbit despre volume, precum și celor care au recitat/lecturat – Evelyne Maria Croitoru, Luminița Zaharia, Geo Călugăru, Lucian Gruia, Doina Bârcă, Antonio Marinescu, Gheorghe Țiclete, Eugenia Duță, Magda Băcescu, Doina Ghițescu.

Mulțumesc tuturor celor prezenți, prieteni deosebiți.

Ada Nemescu

Vasilisia Lazăr a spus :

Multe felicitări, Ada! Mă bucur mult că ai publicat. Sunt convinsă că a fost un eveniment deosebit.

[Vasilisia Lazăr]

Foarte frumos! La mai multe, Ada!

[Cornaciu Nicoleta Ramona]

Felicitări!