Reverie matinală

[Corneliu Neagu]

Vin zânele nopții, din visuri astrale,

să-și lase bagajele-n camere goale,

târziu, către ziuă, când zori-n derivă

adaugă cărți necitite-ntr-o stivă,

iar somnul, venit pe cărări neumblate,

ar vrea să mă vadă plecând din cetate.

 

Îmi toarnă otravă din nori de cenușă

când ziua grăbită îmi bate la ușă,

iar zânele nopții, déjà dezbrăcate,

aleargă spre scară, cu hainele-n spate

să prindă din urmă o rază de lună,

rămasă o clipă pe vâful de dună,

să plece-mpreună când ziua apare

din zorii veniți să se scalde în mare.

 

Mâhnit, eu le rog să rămână în casă,

din stiva de cărți să aducă pe masă

doar una mai veche, citită-nainte,

din care luasem mai multe cuvinte,

să am de rezervă de-oi scrie poeme

cu fostele mele iubite boeme,

vestite amante de alții trădate,

găsind, printre vorbe, motive ciudate.

 

Dar zânele bune, din visul de noapte,

plecate spre ușă, îmi lasă doar șoapte,

pe muchii de verbe de pus în poeme

cu versuri banale, dar rime supreme.

Doar zâna cea mică, rămasă la urmă,

privea peste umăr cum visul se curmă,

dar ziua cea nouă, intrând pe fereastră,

crezând că e floare, a pus-o-ntr-o glastră.

[Corneliu Neagu]

Gânduri alese din partea mea, Vasilisia Lazăr și Floare Arbore, pentru comentariile voastre binefăcătoare! Onorat!

[Vasilisia Lazăr]

Zânele bune cred că-s muzele, dar au fost mai generoase decât spuneți, să știți. Minunată plăsmuire poetică! Ce frumos curg versurile! Nimic forțat.

[Corneliu Neagu]

Monica Pester, vă mulțumesc cu emoție pentru cuvintele scrise despre poemul meu, căruia i-ați înțeles tâlcurile vizibile și invizibile! Vă trimit cele mai frumoase gânduri ale mele!

[Monica Pester]

Poveste adevărată cu început, acțiune și epilog . Dezvoltată, poate fi un basm tulburător de emoționant. Nu vă deziceti, dle Neagu ! Mă bucur citindu-va !

[Corneliu Neagu]

Vă mulțumesc distinse colege de condei, Ada și Chris, PENTRU MESAJELE VOASTRE, încărcate de o frumusețe rară! Onorat!

[Chris]

ce vis frumos...

[Ada Nemescu]

Delicatețe la cote înalte!

O poveste, un mister, o fantasmă descrisă  calin, suav, aproape credibilă...

Și ce final, limpede ca o boabă de rouă...

cu încântare, aDa