Minutele

Trec repede peste timp,

o lume de n-ori mai mare decât o știm,

cineva întreabă ce este frica.

Grea temă. Mulți mint.

Nu mă tem de nimic și de nimeni

este cel mai prostesc răspuns.

Chestiunea morții am rezolvat-o. Nu există.

Este o altă lume, o altă viață.

Apropierea reține privirea,

Apropoul o-ndepărtează.

Drag mi-este omul primitiv,

Curat ca lacrima dimineții.

Lumina fără umbre este pentru orbi.

Minciuna deosebește…

Inima

Inima mea este trupul meu,

Are mâini,picioare, cap, piele,

Nu sunt ca orice om normal,

Fac și pe nebunul, uneori,

Sunt un copil bătrân,

Cărțile mele au fost duse la spital și operate,

Acolo au și murit,

Am auzit că și morții au inimă,

mi-a spus un doctor în filozofie,

orice pasăre ar trebui să aibă trei aripi

și două capete, parastasele sunt romane nescrise,

la București sunt prea multe funeralii,

nașterile au fost interzise…

Zicere

Prin cameră plutea un balon,

Venera ieșea pe balcon,

balonul se sparse cu poc,

balconul căzu în noroc.

Suntem sortiți echilibrului?

Citatul e-al perjedintelui,

miniștrii siniștri se plimbă

în travesti, se mai schimbă,

cântând a capella-n surdină,

se-aude cum trece-o mașină

în urlete de pachiderme,

Venero, azi mergem la terme,

te-oi dezbrăca și de piele,

cum smulgi de pe cer orice stele,

mai pură ca…

Pseudo-fabule

Dacă pisicile, câinii, caii

Ar scrie poeme, din acelea tari, senzuale,

Nu ar mai scrie nimeni altceva.

Un fulger m-a lovit într-o noapte,

Am scăpat, eu sunt copacul care râde.

Râd prin mierlele care mă vizitează.

Un cocostârc cu funcție a trecut pe lângă mine,

Nu vorbește, el știe tot, eu râd.

Nemaiavând picioare, mai mult ascult și privesc,

Glasul meu s-a risipit în frunze, în vânt,

Am zărit un rac cu clești de aur, am râs,…