Trec podul fără teamă, în unduiri de bal,

În spate, întuneric, doi aștri se apleacă,

Peste un braț de ceară, cu zbaterea opacă,

Doi îngeri ce tresaltă în mersul…

Primejdia să nu-ți mai pese

primejdia-i să nu-nțelegi

când omul face fețe-fețe…

Plătesc minotaurul

Să agaţe femei frumoase

Când mergem în gangul Căii Lactee,

Vreau să aud naiadele urlând,

Să fiu măcar o dată în ultimul…

Cuvintele nu au litere

au durere.

Sunt altare pe care sufletul

urcă singur cu ochii închiși.

Cuvintele sunt hrănite cu…

Amintiri de nisip

îmi curg

printre

degete…

Dragă mamă Românie, de la Chișinău îți scriu,

Lăcaș de lumină vie, unde graiu’ nostru-i viu,

Orfelin rămas și singur, smuls din sânul tău bordei,

Cer e coborât în oameni, stelele-n…

în ochiul cu Alzheimer 

iubirile sunt îmbrăcate 

în fustă…

Unii ne folosesc paşii

Ca să poată ajunge acolo unde ei

N-au mers decât târâş de teama

Umbrelor ce-i învăţau să se lepede de…

Umflat în piept și suplu ca un fante,

Viespoiul umblă-n haine elegante.

Ajunsa șef pe tot orașul

Acum că l-a-nfundat pe Nașul.

Viespuței Vivi-i dete un…

Îngenunchez

sub umbra fumului unei lumânări.

Cuvintele-mi curg

între malurile de carne

ale existenței efemere.

Sunt

o întrebare tatuată pe trupul…

În a doua decadă a lunii iulie a acestui an, în incinta Muzeului Național al Literaturii Române,…

Îmi împlânt palmele în făină

lăsând-o să-mi acopere

degetele.

Din pulberea timpului împletesc gândurile

din fibrele ei…

O boare îmbată tot cerul senin

Un freamăt suav cuprinde pădurea,

O geană de soare se zbate…

Să vrei să-ți rupi trecutul, să-l arunci,

În patima puternic-a secundei,

Să uiți…

Barbarii au intrat în Roma

barbarii mi-au intrat în casă

renaște Doamne iar Sodoma…

                                când soarele e la zenit

                          adoarme vântul pe un nor

                     sorb apa rece din…

Mă întind pe nisipul iubirii

valurile îmi cuprind umerii

și mă îmbrățișează-n amintiri reci

vântul cu buze sărate mă alintă,

se dizolvă în mine

tăcerea albastră…

Privesc fără-ncetare spre lumea neştiută,

prin porţile deschise de gândul călător,   

iar timpu-mi luminază voinţa…