Din pielea rănită și suflet de gheață,

Din teamă de moarte și teamă de viață,

Roindu-mi în jur ulii negri de noapte,

În vechea cetate eu văd pere…

Ascultă cum fiece clipă îţi dă bineţe

Atât de plăpândă

Ea te întreabă pe fugă,

În licărul vieţii e lungime din fir,

E sămânţa infimă

Ce…

mă întâlnesc cu moartea din când în când

- ce mai faci? mă-ntreabă ea surâzând

- bine, încă mai fac o umbră pe pământ

dar nu pot să știu până când,

cât mă mai lași în aspra…

De tine, moarte, nu pot să mă vindec,

În lume leacuri pentru tine nu-s;

De-aceea rabd și nu am să te judec,

Deși, prea mulți de suflet mi s-au…

Naltele-mi aripi sunt parcă

Împlântate-n miez de stele,…

Inima mea e durere, lacrima ta e cuvânt

Leagăn de plâns și plăcere, dus doar pe aripi de vânt.

Trage-vom iarăși cortina, străngem miresme în doi,

Vremea-i să curgă…

crustele de argint ale valurilor

sorb lichior din săgețile stelelor.

stolul de sirene oarbe

modelează corali din solzi sfâșiați.

nocturna le șoptește azur,

marea…

Carpații tăi de curbură

frumoaso parcă mă-njură

Ce tot fac eu…

Nimeni nu caută o masă a tăcerii

Căci trăim prea vocal în limbajul de semne

Ne îmbrăţişăm stereotip şi sterpi

În afecţiunile rictusului

Aruncăm cu…

REVERIE ECHINOCȚIALĂ

(Corneliu NEAGU, 16.09.2025)

.

Ce lungi îmi par tăcerile spre…

Te caut și astăzi prin vagi neuitări,

rămase pe muchii de timp agățate,…

Un strop de păsări dalbe zbura spre infinit,

Își bifurcau aripa spre nord și…

Poamă-i inima uscată, în atrii mocnește jar,

Aorta crapă cum lemnul de-al milei tăiș se plânge,

Râd idei fărâmițate într-al gândului mojar,

Simțirea osul străpunge, ace…

Trec podul fără teamă, în unduiri de bal,

În spate, întuneric, doi aștri se apleacă,

Peste un braț de ceară, cu zbaterea opacă,

Doi îngeri ce tresaltă în mersul…

Primejdia să nu-ți mai pese

primejdia-i să nu-nțelegi

când omul face fețe-fețe…

Plătesc minotaurul

Să agaţe femei frumoase

Când mergem în gangul Căii Lactee,

Vreau să aud naiadele urlând,

Să fiu măcar o dată în ultimul…

Cuvintele nu au litere

au durere.

Sunt altare pe care sufletul

urcă singur cu ochii închiși.

Cuvintele sunt hrănite cu…

Amintiri de nisip

îmi curg

printre

degete…