aceste culori sângerii

pompate prin rădăcini

tainice

nevăzute

și flămânde

ale pământului

îmi colorează sufletul obosit

de atâta așteptare

a…

Limba română 

Limba noastră românească –

Imn de slavă și iubire,

Muzică, dar fără mască,

Bob de aur în trăire…

Am zilele frumoase chiar dacă nu e soare,

Prietenă-s cu gerul, cu zloata şi furtuna,

Când ninge ori când plouă – aceeaşi sărbătoare;

Fierbe pământul vara? Mie îmi e…

fără să-mi ciobesc partea de rațiune

intru cu tălpile goale în răsărit    

mă-nminunez că respir

și aerul străbate furtunile din…

Umblând în cuibul mierlei

            (prozopoem)

    …

PSALM CU VERDE TRANSCENDENT

Din tot ce-i verde-n lume mi-e frate numai pinul,

Strâmb, singuratic mării, nu-i val să-l ia în seamă,

Asemeni, nici…

poposesc uneori

în trecutele cuvinte

scorburi de lumină

din care cântă

umbra

râd și plâng

oglinzi

cu imagini…

la sfârșitul nopții

tăiam drumuri în ochiul de sare

în timp ce lacrimile ne plângeau

ca niște

bocitoare veșnice așezate cu grijă

la căpătâiul timpului mirosind a…

șoptesc un poem

pe scara trenului

un covoraș roșu

străpuns de tocul tău

cui

să-mi las cuvintele

în grijă să zboare

prin ceața peronului

un…

căci aveau faţa curată

miroseau a lapte de capră

a stâncă veche şi a flori-de-colţ

pe palma lor era scris ceva

ce mie nu mi se arăta

cred că era vârsta…

S-au cumințit mările, vor mângâia mătcile, tu așezi timpul nostru

într-o fotografie de august,

împreună cu toate luminile verii,

cu pasărea spin pornită să zboare peste…

Am adulmecat câmpul 

ca o fiară ieșită din iarnă;

Mirosea a lapte din grâuri înspicate

și a semințe coapte de in;

Mirosea a colb adus de vânt 

și a pădure…

din unghiuri galante

cineva fasonează cu o mână dantelată

umbre cu timpul înfipt între omoplați

le desfășoară pe tropice

rulate într-o…

cum poţi tu

urca scările de-a-ndăratelea

mai repede

decât toţi colocatarii 

din această arcă smintită



aş putea fi chiar mântuit

dacă nu m-aş urî atât de…

Țipătul tău nocturn printre păsări

               …

Silueta ternă a nopții toropește geana fină,

Ce în zări împădurite se desparte de lumină.

Noaptea apusul potopește peste crestele pietroase,

Luna argintul și-l revarsă…

nu a fost fluid mai subțire

decât noaptea în care ne confundam

în tricouri monocromatice

cu tot felul de sensibilități aiurite

ne opream…

Ai crezut că singurătatea are flori tropicale

și te va dezmierda precum luna flămândă pe o plajă exotică,

dar zilele aveau buzunare sparte, iar bucuriile…