Mă caută omul din mine,

Întreabă de toți: A plecat?

Iar lumea-i răspunde zgârcită:

Departe, tu fă-te uitat!



Și omul din mine se zbate,

I-aud rugăciunea și…

Ești curcubeul meu de peste ape,

Ce ți-am ținut culorile în mâini,

De Dumnezeu să mi te știu aproape

Găsindu-ți locul între două…

în fiecare dimineață fac cizmele tatei, mamei

apoi bocancii mei cu talpa dezlipită

și dacă ar fi sunat aeriana ori scutul de la Deveselu

ar fi cedat

la fel

mi-aș…

Speranţa

Îmi arată nordul.

De fiecare dată însă când o privesc

Altă şi altă direcţie

Îmi clădeşte

Ca şi cum ar fi

Un secundar la ceas

Sau o…

Diminețile mele nu sunt albastre.

Sunt roșii, inundate

de sângele tânăr al Lunii pline,

Măiastra ce pleacă agale spre somn.

Eu?

Eu fug să-mi…

N-am să pot cuprinde-n pumni

toate gândurile mele.

Sunt prea multe,

unele prea grele.

Le-aș așterne pe hârtie,

dar mi-e teamă

că nu voi avea…

în ziua când clepsidra

îmi va muşca și ultima petală

e semn că am să plec 

în drumul lung 

anevoios

voi arunca pe umeri căruntele…

Și într-un târziu,

când va veni momentul,

Inima Cosmică

se va auzi puternic

în imensitatea spațiului,

peste lumile văzute și nevăzute

și…

SONET LXXX  

De ce te-ascunzi cu lumea în uitare, când eu îți dau sclipiri de neatins?

Un infinit îți cere-o lume-n…

am găsit un loc

în care berzele au brățări 

din ochi de…

Inima întreabă în şoaptă

Dacă este noapte,

Dacă poate să tacă

Ascultând cum ploaia

Îi mângâie fereastra de miazăzi,

Uneori ea se simte o…

toate căințele te alcătuiesc

împreună cu lacrimile din zid

pe șevaletul timpului

cântec neînțeles de lume

însetat de idealuri

gândul sau sufletul…

sunt zile în care simt

că n-o mai pot lua de la capăt că nu mai e timp

atunci fac ordine în lucruri în manuscrise în suflet

cine a creat viața a pus și…

pe buza înserării

gândurile oamenilor fără o aripă

exersează zborul



amerizează des

în mări de…

Așteaptă inima să-mi bată,

Așteaptă-mă la colț de cer,

E vrerea ei să mai străbată

Drumul ursitei, efemer.

Uscați sunt ochii fără…

mă priveam în oglinda pe care moartea o ura

cel mai mult

îmi plăceau nopțile

înainte de ieșirea lunii din apele ce adăposteau vietăți mitice

în stare să facă bărbații…

Tălpile mele par străine

pe acest pământ nou.

Se mișcă robotic, fără teamă,

arborând curiozitatea 

drept catarg și felinar.

Am depășit bariera…