Motto:

„Mă condamn la (ne)rațiune!”

De stânga și de dreapta dezlegat,

De sus, de jos, de-aproape, de departe,

O mare taină mi s-a arătat:

Dimensiunea...…

am făcut focul pentru tot ce aveam

de la tine

ca din cealaltă lume

umbre pliate după tavan se hrănesc cu fluturi

înviați de limbajul trupului



le simt frica de necunoscutul…

Se plimbă cărțile pe etajeră,

eu le privesc mirat dintr-un ungher,

parcă-au…

dacă iei o piatră

o piatră colțuroasă

de exemplu…

Iluzia trăirii... amăgitoare vremuri...

Înmărmurește clipa când clopotele bat,

În calendar, pe-o filă stă timpul înrămat,

Iar orologiul toarce și toarce ghemuri,…

Mă-ntorc cu sfială să-mi judec trecutul

Văd ani de-ntrebări, văd ani de regrete

Fac pace cu mine, mi-am plătit tributul

Și-mi pun iar icoane pe albul…

îmi plac femeile

cu cicatrici pe suflet

în ele sângerează neuitarea

durutelor dureri

şi rana celor nedurute

mereu acolo

pentru a…

Născut pentru a fi poet.

Restu-i Shakespeare.

Sau Eminescu.

Sau…

Aș mai trăi ca să petrec,

Cu păsările să mă-ntrec,

În zborul lor să le imit.

Dar... poate m-am copilărit

Îmbătrânind.



M-aș vindeca de anii mei

Și ei acolo-niște…

Prin ce ținut străbați păduri, hoinar

Și nu te-mbie trupul meu fierbinte,

Ispită-n diafanele veșminte,

Festin zeiesc din lapte și…

De-ar fi să vin

în visul tău o clipă,

s-aduc amurgul

unei sfinte seri

în zborul lin,

purtat de…

În sarabanda gândurilor tale,

Pătrund încet, sfielnic și tăcut

Mă frânge-un val ce vine din trecut

Cu înțelesuri vechi, orientale

Într-un tunel din care…

privesc pe geam

parcă din afara timpului îmi găsesc rudele

îngerii păzitori

mulțimea de străzi

casele unde am stat

reparând hornurile stricate după fiecare iarnă

când…

ascult din nou

pentru a câta oară?

spune-mi acum dacă mai simți

în mâna ta sufletul meu...

oare mai simți?

ciudate întrebări…

...Escu, un poet boem și bolnav de akedie

S-a gândit, să siluiască grațioasa poezie,

S-o arunce sub cenușa unui…

m-am trezit întins pe nisip

cântecul unui greier uriaș îmi țiuia în urechi

îmi mângâiam trupul gândindu-mă

ah ce bine e

să nu trebuiască să plec

nu aveam răni vizibile…

uneori 

mi-e mai greu sa trăiesc

moartea e mai ușoară…

O, rujă de toamnă cu osul de jad,

Semn palid al verii ce moare,

Îmi ești mângâiere când zilele-mi scad

Şi verdele frunzei mă doare.

Petală de perlă şi…

Mă rătăcisem demult între cuvintele tale.

Vocea ta mi se-ncuibase în carne 

ca într-o fortăreață.

Credeam că are tonuri diferite 

în funcție de stările…

Când seara de toamnă îmi bate la ușă

cu vântul sihastru venit dinspre nord,

văd flacăra zveltă urcând din cenușă,

trecând prin tăciunii în plin dezacord.

Prin fanta…