Cu trenul-fantomă mergeam spre neant,

Erai lângă mine-n taior elegant,

Femeie și înger și pare-se drac,

Ciudată ființă, nu-ți eram drag,

Fracturile craniului nu se…

Cuvintele udate de ploaie

curg încet de pe ramuri,

inundă gândul-cetate devenit în mine,

când ți-am arătat cum să…

Ştii? Gândurile vii lasă umbre

şi după moartea corpului biologic

- sub copacul greu al memoriei,

zâmbeai! – eu, o frunză de cristal

pe ramul aducerilor tale aminte

scrum…

între mine și mâinile tale este cald doar șevaletul

este atât de dulce mirosul de lămâie

simt cum mi se înmoaie simțurile

cuvintele salivează galben ca niște gușteri

adie a…

în zori orașul este cel mai vulnerabil

copacii ating cerul

vântul împrăștie

mormane de frunze

/vise înfipte în glie/

se va lasă ceața

ploile îmi vor curge…

Pe ultima cărare spre iubire

Și-n ultimul avânt spre absolut,

Captivă într-un zbor necunoscut,

Mă rătăcesc, tânjind la nemurire.

Cu aripi verzi, crescute din…

dragostea mea îşi cerne

ultima ploaie

peste umerii calzi ai toamnei

trăirile ni se intersectează

două animale hăituite

închise în cuşti…

Se părea

că nefiind

nici acum, nici departe,…

se zvârcolește vântul șarpe ce așteaptă asfințitul

Preschimbă-te în clipe! zice Nichita către mine

simt gustul de tămâioasă al toamnelor

curgerea timpului Dunărea care îmi scade in…

ai urcat pe un podium al enigmelor

din când în când urmărești un serial despre poli în carantină

alegi un rol

nu e al tău

îl scuturi de cămașa cu fluturi și…

de cum îţi poţi urca tu scările de-a-ndăratelea

mai repede

decât toate contemporanele la un loc

şi caut inutil răspunsuri 

în galaxia întrebărilor

iar uneori mă…

Maria știa.

Fără nici un totuși.

Fără nici un compromis.…

Discipol al durerii frânte doar în cuvinte dezrobite,

sunt taina ce ţâşneşte-afară prin singularul vis crescut

din muguri albi iubiți de beznă, pe-nguste muchii, ascuțite,…

în căderea dimineţii,

fă ca din mâinile mele să nu curgă nisip

şi nu mă da afară din vise

Azi am găsit un suflet pe-un peron,

Era-nvelit în pânză sidefie,

Precum o fantomatică mumie,

Zvârlită într-un colț de tomberon.

M-am aplecat, sub cerul…

Prea înțeleaptă e lumina care

turcoazei pentru seară îi stă la spovedit

de unda ei,…

Parcă din noi a izvorât toamna

înspre câmpuri, înspre culoarea frunzelor

și se adăpostește, precum un regret

pe urmele pașilor, în împărăția…

sentimentele se scaldă în pulberea cărnii

acolo unde au zăcut câteva umbre

apoi au apus

totul se roteşte în jurul unui trup

ce şi-a schimbat de mai multe ori…

îmi plac toamnele cu chiştoace băltind

frunze putrede cai aburiţi

trag storurile şi dorm cele cinci minute

pentru frumuseţe apoi alerg

cu viaţa la piept

fiecare drum are…

el trăia într-un glob de sticlă

îşi punea întrebări încrucişate

şi privea în sine mult mai mult

decât spre univers

oricum…