E iarăşi toamnă pe alei!

O zi pe alta o petrece.

Răpus de dor,  bătrânul tei

Se tânguie prin ploaia  rece,

Când vine toamna pe alei.

E…

întunecimile deschid poteci…

Ni-e conștiința rătăcitul far,

Clipind debusolată-n întuneric,

La vama orizontului eteric,

Captivă între dulce și amar.

Când îmbrăcăm armura…

Curioasă,

ca un izvor,

când ai să te culci,…

în jar de curcubeie se sting pe rând mătănii…

 Gând silențios, puf senin de iarbă

 mii de muguri cruzi cu rouă în barbă 

 îmbrăcând pământu-n broderii perlate 

 ferestre deschidă în clipe-nșirate. 

 

 Sufletului…

 nevoile ei

 intraseră în stare vegetativă

 ar fi vrut să smulgă tot

 și să rămână în sufletul gol

 chiar dacă această indecență…

 

 Sunt pelerin hărăzit unui trup

 peste dale de timp alerg către drumul fără întors 

 pe aripi de zgură

 romanțe-ngânând.

 Urc și cobor

 mă scald în senin…

Ici,

colo,

vârtejuri în verde oprit…

zbatere de gând în răcnetul clipei…

unul albastru

altul albastru

primul cu o inimă mare

al doilea cu o inimă și mai mare

brâncuși

picasso

rafael

sunt oarecum perimați

și puțin…

Pentru sufletul meu

Sunt o casă veche…

Ştii ce e nou?

Foşnetul pelerinei tale de zeu

Prin sângele meu.

O petală de crin

Pe umăr

Să mă visezi,

Să mă ţii în…

Coboară noaptea în grădini de ceară,

Iar soarele-a sculptat în piept un nor;

În seara asta cina-i mai amară

Și-am flămânzit străină într-un zbor.

În…

Ooof

trecem strada grăbiți și uităm

că în fiecare frunză

înainte să-și întindă nervurile

praful de cretă risipește fâlfâitul zorilor

cărămida efemeră

praf…

Rodit-au în noapte hotare de stele,

În pântec de cer, peste lumi paralele;

Un luciu de apă îşi spintecă haina

Şi poartă-n adâncuri tot farmecul - taina;

Romantică,…

Mai lasă-mă să-Ți fiu un albatros,

Ce-Ți pune-n tihnă marea la picioare,

Iar țipătu-mi febril, de vânturi ros,

Sub un torent de nori să se pogoare!

Pe cerul…

dacă voi purta ochii cu mine vei ști - gura

însă te va minți oricum

îmi voi trece palmele nervoase peste coapse

în gestul acela care te amuza de…

De vrei ca adevărul să-l cunoști,

de unde apa,

feciorelnica-n…

Cu trenul-fantomă mergeam spre neant,

Erai lângă mine-n taior elegant,

Femeie și înger și pare-se drac,

Ciudată ființă, nu-ți eram drag,

Fracturile craniului nu se…

Cuvintele udate de ploaie

curg încet de pe ramuri,

inundă gândul-cetate devenit în mine,

când ți-am arătat cum să…

Ştii? Gândurile vii lasă umbre

şi după moartea corpului biologic

- sub copacul greu al memoriei,

zâmbeai! – eu, o frunză de cristal

pe ramul aducerilor tale aminte

scrum…