vreau să scriu...

[ION IONESCU-BUCOVU]

vreau să scriu …

 

 

vreau să scriu câte-un poem în fiecare zi

dar când m-apropii de masa de lucru

cuvintele se ascund de mine prin firide

camera capătă culoarea cerului vioriu

și mâinile mele se prefac  mărgăritare

iar eu mă risipesc în bobițe de nisip

dintr-o clepsidră spartă în timp ce soarele

își frânge paleta de băierele cerului

atunci iubita vine din absurd luminată

de o rază de soare și mă mângâie

și mă scoate din această stare de lehamite

arătându-mi că surâsul ei învirginează

clipa unui fiu rătăcit prin azurul sidefat

al neantului beat de infinitul finitului

zarea cu plopii ei se apropie de ochii mei

și ascult pașii străvechi care-au trecut

pe sub umbra lor ca niște umbre telurice

trecute în baladele speranței

atunci îmi număr bucuriile și tristețile

le îngrop și le păzesc de moarte încuidu-le

nu mă surprinde vidul din mine și nu mă

părăsesc mimii care încă îmi mai dau ocol

adesea mă doare apropierea de mine

aș vrea să fur moartea cum alții viața

 mi-o fură și-o plimbă-n berline cu foșniri diafane

printre cenușiu și singurătate în ținuturi străine.

 

vreau să scriu câte-un poem în fiecare zi

dar cuvintele se pitesc tot mai departe de mine

trec de hotarul alb al zilei și rătăcesc

prin pădurea de întuneric a nopților târzii

primăvara fugară miroase-a aglice

luna matroană bătrână mă mângâie pe cap

și-mi aurește umbra pe care-o las pe pământ

somnul mi-e tot mai străveziu

temple străine îmi trec peste frunte

dezgrop false tezaure și morminte goale

jefuite de tâlharii care mă pândesc la cotitură

câteodată găsesc cuvintele moarte

zac amețite prin timp sau îngropate de vreme

în miez de noapte mă-nfășor în ele

ascultând frunzișul lor cum mișună prin vis

dealuri de cuvinte dealuri de morminte

silabe dincolo de moarte chipul meu cutremurând.

 

joi, 14 martie 2013

 

 

 

 

 

 

 

 

[Ion Lazăr da Coza]

dealuri de cuvinte dealuri de morminte

silabe dincolo de moarte chipul meu cutremurând.

Dacă dorința de a scrie zilnic nu duce la grafomanie, e bine.

da Coza

[chindea maria elena]

"silabe dincolo de moarte" - şi vibraţiile ce ne surpă sau ne reclădesc! Gerra

[Vasilisia Lazăr]

Frământări, neliniști, teamă... Și, totuși, din când în când găsiți cuvintele magice, atunci când muza nu trage chiulul.

Cu plăcerea textului,

[Sofia Sincă]

Eu văd doar o înşiruire de idei, de simţuri, amalgamate, scrise într-un mod rebel. Poate asta aţi vrut, să scrieţi ''aşa cum vă vine''. Există cineva care asta spune: ''am scris cum mi-a venit''. Partea a doua e puţin mai clară, dar tot proză.

Eu... am citit.