Un mit

[Marioara Visan]

   

 Sălbatica genune 
 îmi tulbură ființa 
 în pragul dintre lumi 
  
 mă veșnicesc 
  
 spre altă galaxie 
 să reînvii credința 
  alte paradisuri 
 încerc să le trăiesc 
  în lumile bizare 
 din vastul infinit 
 să întâlnesc în ceruri 
 fantastice trecuturi 
retrăind  un mit 

 al reînvierii .
   
  Sălbatica genune 
 astăzi din nou 
 mă cucerește 
 ca un ecou  
 mă cheamă
vino, te veșnicește, 
 frumoasă hologramă. 

[Marioara Visan]

Maria cu tot ce ai scris deja ai compus un emotionant poem. Imi place modul tau de a impulsiona prin metafore e ca o impulsionare , sa descrii cum cade o frunza in zece moduri. o sa incerc sa fac asta, tot ce scrii e ca o provocare, e clar ca tu ai drum deschis pe calea Cunoasterii, eu abia sunt la inceput de drum, ma joc inca, nu am avut curajul sa spun despre mine ca sunt poeta, pentru ca stiu ca inca nu sunt, dar mi-ar placea sa pot spune intr-o zi. Cand mi-e dor de Khayyam acolo intru si ma umplu de feerie, pe Poetii nostri. Mi-ai starnit curiozitatea cu ceilalti doi Haviz si Kabir o sa intru diseara sa-i caut. Iti doresc o zi minunata ca sufletul tau.

[Marioara Visan]

Ion stiu ca sunteti persoane minunate, ca doar doriti sa faceti din cultura romana un diamant slefuit, de aceea raman aici si lupt cu mine sa ma slefuiesc si eu ca emotie.

Cu drag.

[chindea maria elena]

Hi hi hi, Mărioaro - nu-ți refuza una din cele mai copleșitoare esențe ale Poeziei - LIBERTATEA! Las-o să te ducă în cele mai neașteptate zone! Nu uita că Pegas e înaripat, nu merge cu el la pas doar pe bulevardul din centrul orașului! Slăbeștei hățurile și lasă-l să spargă cerurile, să filtreze în aripă iadurile, să deseneze harta emoțională a ta pe piscuri și genuni deopotrivă! Cum vrei ca Poezia să-ți fie maestru într-ale cunoașterii și autocunoașterii, dacă o legi în jurul țărușului??? Nu te teme - suntem copiii ai Infinitului, ai Veșniciei - ce ni se poate întâmpla??? Iar ca să șlefuiești o emoție - trebuie mai întâi s-o eliberezi și s-o cunoști! Dacă ne reprimăm emoțiile, ne reprimăm și harul și devenirile noastre! Nu vom deveni niște stilați emoțional ci niște frustrați! Ca să poți filtra și dărui esența - scufundă-te în abisul oceanului, zgârieți ochii și pielea cu toată floa și fauna adâncurilor, pătrunde în rocă până la miezul planetei , adună cu lăcomie în neuronii inimii toate minunile de-acolo, apoi vino și sintetizează-mi câte ceva ca să-mi faci un dar ispititor. De te plimbi doar pe coama valului -nu vei cunoaște nimic din ceea ce numim Ocean! Și Ocean este și-n bobul de rouă, și-n lacrimă, și-n frunză, și-n elitra unui greier, pretutindeni.... Lumea este ceea ce avem curajul și lăcomia de a explora! Cât de bogată vrei să fii? Cât vrei să-ți strălucească poezia?? De-ți place Khayyam, mergi pe „Poeții Noștri” și ai să vezi în biblioteca lor în diverse traduceri cât Khayyam poftești! Numai eu (ca Gerra Orivera) am introdus 3 volume de catreme - peste 500 de catrene! Dar citește și pe alți sufiști! Haviz, Kabir.... Cunoaștere ezoterică au și Voiculescu, Sorescu, Stănescu.... Și în genere, marii poeți ai lumii au o viziune cosmică a potențelor umane! ...... De-aceea îți tot spuneam citește, citește, citește - și ai curaj să EXPERIMENTEZI! Testeazăți puterea de observare și creație făcând diverse „studii” - așa cum fac pictorii! Uite, de exemplu, poți să descrii căderea unei frunze toamna în zece imagini diferite??? Dacă (deocamdată) nu poți face asta - cum crezi că ai să poți face asta cu o emoție, o stare - așa ca poezia ta să aibă forță, originalitate, să mă facă să te caut ca să te citesc pentru a pleca din pagina ta mai bogată? Deci, experimentează, studiază, citește, citește......... Scrie tu să dai foc emoțional paginii Însemnelor, fără șabloane și imagini comune, obosite de prea multă folosință, - că eu mi-s pompier stelar și vin iute să sting incendiul! 

Succes!     

[Ion Lazăr da Coza]

E mult mai bine în această variantă esenţializată.

Un lucru nu uita - nu-ţi vrem răul.

Drag,

[Marioara Visan]

Maria, ma ispitesti cu imagini ce putin imi fac teama sa nu devin  prea invaziva ca emotie, ca energie de transmitere a mesajelor subliminale dar in acelasi timp ma atrage , ma ispiteste tot ceea ce imi explici. Intai voi reciti Paunescu asa cum m-au sfatuit Paul si Valeria si tu, apoi o sa recitesc Omar Khayyam pe care eu il consider unul din cei mai mari intelepti ai lumii din toate timpurile, apo o sa incerc din nou. Multumesc din suflet pentru gandul bun.

[chindea maria elena]

Dragă Mărioara, sfatul meu este să dramatizezi un pic! Dacă ieși din sfera scanării impersonale a unei imagini poetice, poezia ar putea căpăta nerv, emoție! E mai bine față de ce am citit până acum dar mai are nevoie de șlefuiri! Dacă ne-ai arăta și o relație emoțională a eului tău liric cu una din stările și imaginile pe care acum doar le enumeri, le treci în revistă... poezia ar căpăta altă substanță! Ca să îți dau un exemplu: spui - „    Sălbatica genune/  îmi tulbură ființa” - asta este o simplă informație care nu mă mișcă cu nimic nici intelectual nici emoțional, e o scanare impersonală! Dacă însă mi-ai arăta ce dizlocări, sau arsuri sulfurice  produce în artere tale, sau vertebre, mușcătura genunii - poezia ar căpăta viață, ar ieși din ramă și ar fi un tablou vivant, în efervescentă mișcare... Nu te sfii să remodelezi, să transformi... toți o facem...... uneori din poezia inițială eu păstrez doar o singură metaforă după ce tai adaug remodelez iar și iar o idee, o viziune.... Consideră această postare doar o variantă! Ai mai putea face câteva..... Știi Brâncuși câte variante a făcut la cele mai celebre sculpturi ale lui, ca să nu socotim schițele, desenele???.... Toți nu suntem decât niște truditori care ne străduim să eliberăm din stâncă o lacrimă de magie care să înfrumusețeze lumea! .... Așa că, de vrei să-i dai strălucire poeziei, ține cont de sfaturile celor dinainte și purcede la remodelări..... Imaginea din final merită o altă cadratură! Succes!

[Marioara Visan]

Va multumesc pentru popas si apreciere , Paul, Darie si dumneavostra doamna Chindea Maria, va multumesc frumos si va mai stept.

Cu drag,

Mara.

[Marioara Visan]

Am schimbat, ai dreptate Ion. Imi place mai mult asa.

[Marioara Visan]

Multumesc mult Ion pentru comentariu, ma voi stradui sa scriu din ce in ce mai bine.

Cu drag,

Mara

[Ion Lazăr da Coza]

Cu viața merg de mână 
spre alte începuturi - Asta am mai citit la un milion de poeți. Vino cu lucruri inedite!

al imortalizării

Nu-s necesare ghilimelele.

E ceva mai bine.

da Coza