De n-aş fi în palma ta

[Marioara Visan]

 
Când tăcerea mă-nfăşoară
în mătasea-i diafană
las trecutul să mă doară
prin a sufletului rană.

Plâng cu lacrimi mari de rouă
viaţa crudă amăgire,
mă samăn atunci când plouă
să-ncolţesc în Tu, iubire.

Iar cînd luna mă mângâie
fericită că mă vede
mă fac galbenă gutuie
în grădina vieţii  verde.

Cu parfum de toamnă fină
umplu sufletu-ţi de aur
 tranform  astazi in  lumină 
 al iubirii  sfânt tezaur.

Doar cand fulgii mari de nea
mă nasc iar copil din zână
să mă ţii în palma ta
în căldura ei divină.

Să-mi şopteşti cu dor de noi
în a feeriei noapte
iar cu visele de doi
fă-mi linţoliu pentru moarte.

Căci ce rost aş mai avea
fulg naiv de fericire?
De n-aş fi în palma ta,
Care-ar fi a mea menire?

[Marioara Visan]

Ce-i înțelept? Să-ți bucuri cămările ființei
Având în mână o cupă. Ce-a fost și ce-i de față
Să nu te mai frământe. Fă-ți dintr-o clipă-o viață
Și sufletul sloboade-l din temnițele minții!

...

Omar Khayyam.

[Marioara Visan]

Ion am citit comentariul tau si iti multumesc pentru tonul civilizat si cald cu care ma sfatuiesti sa-mi vad de treaba. Cat priveste revistele literare, in Convorbiri Literare domnul Emilian Marcu a publicat referinte despre ceea ce scriu in doua numere, in 2011 cred si una in decembrie 2016. Am publicat poezie in Moldova Literara la invitatia doamnei Valentina Becart, in doua numere, am publicat in revista Nomen Artis la invitatia regretatei si mult iubitei mele prietene Viorela Codreanu Tiron, in doua numere. Am publicat in 3 antologii literre in Romania si in una in Italia, si as putea continua, inchei doar spunandu-ti eu nu am incercat sa ma raboiesc cu nimeni,cu atat mai putin cu tine sau cu cei care m-au sfatuit, dar am incercat doar sa ma fac respectata ca om. Poate e mai bine sa plec din acest cerc literar care se vede ca e un cerc inchis. Eu oricum multumesc tie si celor care m-au ajutat intr-adevar si sa fii sigur ca voi urma sfaturile voastre, ca voi studia tot ce am descarcat in calculator de pe prima pagina a site-ului si voi lasa timpul sa-si urmeze cursul si destinul sa-si spuna cuvantul. Dumnezeu e Iubire si doar Iubire. Fericiti cei ce pot ierta. Iti doresc cat mai multe realizari pe toate planurile.

da Coza: 

Nimeni nu-ți cere să pleci, Mara. Iar dacă vrei să scrii în continuare ca până acum, nu ai decât. Dar lasă-ne și pe noi să ne spunem părerea despre ceea ce citim. Nu suntem un „cerc închis”. E adevărat, au plecat peste 160 de membri. Unii scriau prea vetust, alții o făceau pe criptoavangardiștii...

Pot să-ți spun un lucru cert: Personal, am învățat foarte multe în acest loc!

[Marioara Visan]

Stimata doamna Chindea Maria, ma lasati practic fara replica, caci la atata infatuare cat aveti dumneavoastra nu se poate replica intr-o maniera de bun simt. In ce priveste comentariul lui Ion l-am intrepretat foarte bine si aici este diferenta dintre o persoana educata cu cei 7 ani de acasa Ion si una care nu e prea invatata sa respecte oamenii sau cel  putin pe cei care nu le canta in struna, adica dumneavoastra. Eu am inteles ca Ion a incercat metaforic  sa-mi transimita ca eu sunt un cal care nu se lasa adapat de dumneavoastra si alte minti luminate, dar eu nu ma las sa beau '' apa'' otravita de rautatea exprimarii in acest mod ca cel de azi. Prefer jaratecul Valeriei care mi-a spus ca intai ar trebui sa citesc mult pana sa ajung sa spun ca pot scrie o poezie, adica cam tot romanul ce l-ati scris aici dar doar in trei cuvinte civilizate. Asta e diferenta, in rest tot veninul ce l-ati varsat aici ma lasa indiferenta. Nu voi mai posta nimic din ineptiile mele din respect pentru Ion, Valeria, Paul si toate persoanele care intr-un fel sau altul m-au facut in mod civilizat sa inteleg faptul ca trebuie sa citesc inca foarte mult. Asta nu inseamna ca scriind aceste murdare cuvinte despre pesroana mea ma veti determina sa ma sterg de pe site-ul acesta, voi iesi de aici doar in situatia in care ma va da afara Ion. Scriind acestea va doresc forta de a fi putin mai dulce, chiar daca ma indoiesc de aceasta capacitate, in a trata pe cei mai prosti ca domnia voastra. E ultima polemia ce o fac. Din acest moment asa cum mi-a indicat Ion in mod subliminal, voi tacea.

da Coza: 

Când am spus „Putem duce calul la apă, dar nu-l putem face să bea!”, mă refeream (iartă-mi brutalitatea) la cei ce-ți dau sfaturi. Văd că tu refuzi să bei apa vie din sfaturile noastre. Îți vrem noi răul? La ce ne-ar folosi? Ar crește în valoare scrierile noastre dacă suntem critici cu aliteratura? Nu! Atunci de ce o facem? Din camaraderie! Suntem ca în Legiunea Străină - nu ne lăsăm camaradul în urmă (asta dacă și camaradul vrea să fie salvat, dacă nu - Dumnezeu cu mila!). Da, poate că ai dreptate, poate că suntem invidioşi pe creaţia ta, aşa că te rog să nu ne crezi pe cuvânt, cum ai făcut-o şi până acum, ci trimite ceva materiale la marile reviste literare, cum ar fi: Convorbiri literare, Pro Saeculum, Plumb, Luceafărul, Literatorul, Bucovina literară, Familia etc. și vei vedea cum vei fi primită.

Nu contează cât am citit, ci cât am asimilat! Şi-apoi, într-un fel citim de dragul lecturii şi în alt fel citim când şi noi scriem.

Subliminal ţi-oi fi transmis să taci, adică, decât să pierzi timpul războindu-te cu noi, să te duci să (re)citeşti două-trei poezii din poeții interbelici (Tudor Arghezi, Ion Pillat, Radu Gyr, Ion Barbu, Lucian Blaga, George Bacovia ș.a.), din poeții generației '60 (Nicolae Labiș, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Adrian Păunescu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu ș.a.) și din poeții optzeciști (Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Nichita Danilov, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Bogdan Lefter, Marta Petreu, Liviu Antonesei ș.a.)…

Cu cele mai bune intenţii,

[chindea maria elena]

 

 

 

Sunteți extraordinar de comică! Nu că asta v-ar fi intenția! Trăiască lumea lui G. Orwell!!! Noi ăștialalți ne uităm peste gard, ne hlizim, ne crucim și ne scuipăm în sân!:))) Conform teoriei dvs. „ nu mi-am permis sa va judec poezia pentru ca in primul rand nu stiu nimic despre domnia voastra, apoi nu va cunosc sufletul” și afirmației „ nu pot spune ca am citit toata biblioteca dar ceva am citit si eu”, și întrucât la dvs în minte valorizarea (sau nonvalorizarea unei poezii) este în strânsă legătură cu sufletul și cunoașterea personală sau a biografiei, mă întreb și încerc să vizualizez filmic, cum a decurs întâlnirea dvs. cu clasicii!!! Ați încălecat pe un bidiviu fantastic și-ați translatat câteva secole să le cunoașteți sufletul? Sau ați organizat o ședință de spiritism să-i interogați despre viața personală ca să vă puteți face o idee asupra valorii operei lor, ca să puteți apoi purcede la aplicarea soluțiilor lor tehnice asupra scrisului dvs.????! Spuneți că:„ Nu ma puteti acuza ca nu am citit si ca am scris tonelate de nimicuri fara sa stiti nimic despre mine.”! Vai de păcatele mele, cum să îndrăznesc așa ceva? Eu nu am problemă cu sufletul nimănui – eu am tras concluzia că nu ați citit clasicii pur și simplu citindu-vă textele! Și orice om cu un dram de cultură îmi va da dreptate! NU SE VEDE în poezia dvs că ați citit un Esenin, Rilke, Eminescu, Khayyam…. Și alți mii! Eu, ca și colegii mei de condei din România, citim opera clasicilor și contemporanilor (indiferent cât de titrați sau ne sunt) și valorizăm sau nu DOAR DUPĂ POEZIE (sau Proză) nu după SUFLET!!!! Om avea noi carențe psihice, da nu știu cum se face dar toți credem că PAȘAPORTUL unui autor (recunoscut o valoare sau nu) este OPERA lui, nu SUFLETUL lui! De altfel, Nichita, Jebeleanu, care au luat premiul Herder (și altele multe), l-au luat pentru OPERĂ nu pentru SUFLET! Da asta-i pi la noi, prin România, nu-ș în Italia cum merg trebile, că nu fusei pe-acolo, da mă-ndoiesc serios că italienii mai necitiți (sunt piste tăt oameni care nu le au cu cetania) nu admiră Capela Sixtină că nu știu cum o stat cu sufletu Michelangelo!??? Șî poate nici nu știu face alte trebi (călătorii în timp, spiritism) ca să-i ia direct la purecat pe creatorii trecuți de multișor pârleazul! J))))   Poate că dvs. ați luat premiul de la Corona pentru suflet, habar n-am, cum zâsăi pi la noi concursurile se țin pentru operă nu pentru suflet, deci nu știu care-i treaba! Știu sigur însă că eu nu v-am scanat (ca și toți ceilalți colegi ai mei) diploma ci poezia! Și toți, fără excepție, indiferent de FORMA în care și-au turnat analiza lor, în esență au spus cam același lucru: RIME FACILE, ȘABLOANE, SUBSTANȚĂ IOC! Pentru că la noi în România o LINIE CURBĂ este CURBĂ indiferent de profesorul ți-o spune cu un glas suav sau răcnind!....

Greșeala mea, singura, este că v-am luat în serios afirmația că vreți să creșteți valoric, și m-am adresat dvs. ca unui profesionist care chiar vrea să pună osul la treabă, nu doar caută tot felul de pretexte hilare CA SĂ NU PUNĂ OSUL LA TREABĂ! Adică la școală învățați doar dacă profesoru vă ruga suav și se interesa de sufletu dvs.???? Sau la serviciul de-l aveți faceți ceea ce trebuie doar dacă șefu vă roagă frumos, așa ca de la suflet la suflet??? Noi pe-aicea știm foarte bini că trebe să ne punem pi jar creierașii, citind, citind, studiind cum îi cu tehnica asta, iar citind și șlefuind ceea ce ne produse creierașu – și nu știu cum, după multă trudă, transpirație și iar trudă, din ceea ce am creiat începe să strălucească și pârdalnicul de SUFLET! Da doar la final se așază tacticos pe creația noastră și așteaptă laude!:))) La chinurile noastre nu participă, bagă capu la fund ștrulumbaticul!.......... Cam asta-i pi la noi cu SUFLETUL!....

Acu mă lămurii (greu dar reușii), cum stă treaba cu dvs. și de ce ați venit în România pe un site cultural, și nu v-ați limitat la Italia, unde sunteți atât de fericită!!!! Dvs. nu aveți nici o treabă cu tehnica unei poezii, și cu ce se mănâncă poezia, sunteți alergică la orice sfat în ceea ce privește construcția unui poem; dacă presupune ieșirea din „bătătura” familiară! Și eu m-am referit strict la „opera” dvs – și a crește înseamnă a ieși din bătătură! Acu mi-e clar că dvs. aveți nevoie doar să vi se LAUDE SUFLETUL!!!! Păi di ce nu spuseși așa di la bun început șî ne amețiși di cap că vrei să-nveți????! Dacă asta-i problema ta majoră, sufletu, mă ofer să intru eu în fiecazi să-i las sufletului câteva osanale! Poezia poți să n-o mai pui că oricum nu vrei să se transforme nimic, că doar ai diplomă, și părerea unor administratori nu contează!!! La ce să mai pierdem timpu de pomană????!!!! Ce zici, așa îi bine????

 

Ce n-ați înțeles dvs. este că și comentatorii cărora le mulțumiți, v-au spus în esență măcar 80% din ceea ce v-am spus eu! Numai că eu am un stil mai stufos de exprimare! Ce n-am înțeles eu, a fost metafora cu parul din comul de mai jos! Cine ține parul? Dvs? Poate paiul! Eu? Dacă aș avea cu cine polemiza aș trimite un snop de fulgere! Ce să fac cu parul, cuvântul e o armă mult mai contondentă!? La poezia ta nu l-am folosit ca armă, ci ca o torță! Dacă dvs. nu ați înțeles nimic – nu e vina mea! Fiecare își folosește neuronu cum poate!

 

Savuros comentu lui Ion, pe care l-ați interpretat total eronat! Da nu contează! Ați reușit să mă distrați copios! Dacă întâlniți vreun spirit (fantomă) șugubăț trimiteți-l și la mine să stăm la o glumă!....

  

Precum am spus, lumea lui G. Orwell! Sau a lui Gâgă!:)))) Încă nu mi-e clar! Hi hi hi……..                 

[Marioara Visan]

Intru totul de acord Ion, dar il putem face sa manance jaratec si sa-l ajutam sa zboare. Totul e sa fim Fat Frumos, cu drag.

Mara.

[Ion Lazăr da Coza]

„Putem duce calul la apă, dar nu-l putem face să bea!”
da Coza

[Marioara Visan]

Pentru doamna Adina, cu respect va multumesc din suflet, am constat si eu aceste greseli, , le voi corecta, sfaturile dumneavoastra sant binevenite si voi incerca sa le urmaez, cu parul dau doar atunci cand primesc un par in suflet, altfel sunt o persoana respectuasa si delicata, va imbratisez cu drag, sper sa reusesc, sa ajung sa scriu bine si frumos, asta e scopul meu aici. Aveti un mod de a sfatui frumos.

Cu drag,

Mara.

[Marioara Visan]

Pentru doamna Sofia scriu doar atat... nu ma intereseaza nici o litera din ce ati scris.

[Adina Speranta]

Tăcerea-mătase diafană...Bun, asta impune o imagine ulterioară pe același plan sensibil pozitiv. Ori, întâlnesc exact contrariul. E doar percepția mea.

Rimele, în mare parte, se finalizează în vocale...îți sugerez pentru poeziile viitoare să folosești alternanța vocală-consoană, e o metoda care dă un plus de forță poeziei. 

Alăturările de cuvinte care încep cu silabe asemănătoare (de doi, mă mângâie) nu zic neapărat că sunt greșite, dar pot fi evitate. De asemenea, repetiția în aceeași strofă a lui "mă"...(strofa a treia).

Mă samăn...mie nu-mi sună bine.

La fel, "galbenă gutuie"...este un truism. În poezie e bine să fie evitat.

În general, sunt imagini mult prea folosite  exprimate într-un limbaj sumar.

Complică, esențializează. Sunt convinsă că poți mai mult.

Nu e rea poezia, se încadrează în tipare prea folosite, însă. Nu îmi rămâne din ea decât acel "lințoliu pentru moarte". 

Cu drag :) 

(nu da cu parul) ...:) 

[Sofia Sincă]

Marioara Vișan, cu sufletul mergeți la medic. Aici veniți numai și numai cu poezia sau cu proza. Eu nu sunt o cutie de rezonanță și nici diapazon pentru a rezona sau nu. Eu sunt admin editor care citește și-și spune impresia asupra ceea ce a citit, într-o manieră directă, stric personală și ceva evoluată (consider). Nu mă interesează absolut deloc persoana care scrie, nu am de ce să-i cunosc viața personală, nu mă interesează sufletul nimănui; mă interesează doar poezia, textul pe care-l postează aici. Vă legați de orice altceva în loc de poezie: de viața personală a fiecăruia, de maniera de comentat, de rezonanța asta care agasează de la o vreme fiecare comentariu. Vă legați de tot felul de nimicuri, cum ar fi înnegritul textului Gerrei. Pentru a vedea mai bine înnegrește ea, orice scrie, nu numai acest coment lăsat, foarte pertinent de altfel. Concurența și progresul în poezie, aici la noi în Romania, sunt mari. Nu conștientizați esența acestor discuții și nici ștacheta site-ului. Vă simțiți mereu ofensată că nu rezonăm... Să avem rezon! Cine nu vă laudă, vă ofensează. Nu toate persoanele, cititori, comentatori sunt la fel. Fiecare are modul său de exprimare, unul mai dur, altul mai îngăduitor. V-am spus: pe mine nu mă schimbați dvs. și nu mă schimbă nimeni. Cine postează aici, va trebui să mă suporte.

Prin urmare e greu... tare greu.

Sofy