Ultimul sacrificiu

[Vezi blog]

Înainte de naşterea fiinţei umane m-am născut eu
eram cioplitor în zâmbet eram dulgherul tăcerilor
modelam visele după chipul singurătăţii
împleteam razele în frânghii imaginare şi cu ochii închişi
urcam să semăn stele în locul celor căzătoare
eram propriul meu zeu propriul meu înger
cu timpul am învăţat să plâng să cresc să am dorinţe
am învăţat să separ anotimpurile după legile sufletului
în jurul meu fluturii îşi înălţau castele de lumină
păsările ciuguleau albastrul cerului
fără să vreau am simţit singurătatea ca o povară
o altă formă a stărilor mele afective căpăta contur
din toate părţile cu rochie albă tivită cu flori ofilite
pentru tributul zilnic tristeţea îşi făcea datoria
devenisem matur cursul vieţii nu mai avea replici directe
meandre apăreau la tot pasul
m-am hotărât să cioplesc fericirea în piatră
nu ştiam cum arată nu ştiam ce unelte îmi trebuie
tâmplele şi barba luau culoarea zapezii îmbătrânisem
singurătatea era şi ea la rândul ei bătrână
o singură noapte m-a convins să-i dau chipul din vis
ultimul sacrificiu
trebuia să mor pentru a mă naşte odată
cu tine

[Manuela Marin Ursaru]

,,m-am hotărât să cioplesc fericirea în piatră''

[x]

VA MULTUMESC CU SUFLETUL TUTUROR PENTRU POPAS, LECTURA SI COMENTARII!

CU PRETUIRE!

[Ion Lazăr da Coza]

ce unelte îmi trebuiesc trebuie

zăpezii

Frumos, deși sunt și locuri comune, gen: castele de lumină...

da Coza

[Sofia Sincă]

Imaginație debordantă care duce la celebra iubire. Prin urmare, omul nu poate trăi fără iubire...

Suntem actorii şi spectatorii propriilor noastre scenarii.

Am citit cu plăcere un prozo-poem colorat, fermecător.

Sofy

[Ana Cîmpeanu]

Foarte frumos, am citit cu plăcere această caldă şi sinceră confesiune lirică

[x]

Cat de minunata poti fi tu Gina in lungul sir al trairilor noastre!

Cu mare drag si pretuire!

[gina zaharia]

Acum ești cioplitor în cuvinte, ce poate fi mai înălțător? Te poți naște cu fiecare răsărit, singurătății îi arunci voalul, sacrificiul tău e har...

Am citit cu plăcere!