Ultima urmă
mă îmbrățișez cu gândul soarelui
dar tace
adânc în neliniștea
amurgului din cochilia de sidef
a zâmbetului
constrâns de inepția propriei existențe
și-a privirii restauratoare de vise
suspendate
întorc spatele timpului și storc
în vârtejul clipelor
ultima urmă a pașilor apăsați
pe suflet
Adaugă un comentariu
-
Comentariu publicat de DANIELA TIGER pe Iunie 14, 2014 la 9:20am
-
Cu recunoștință, dragă Mihaela!
-
Comentariu publicat de Mihaela Roxana Boboc pe Iunie 13, 2014 la 11:34pm
-
Întorc spatele timpului - frumos spus!
-
-
Mulțumesc, da Coza, timpul ne omoară, nu?
-
-
Angi, mulțumesc mult pentru trecere și apreciere!
-
-
Am notat, doamna Sofia... substantive-n genitiv! Am să văd ce pot face în acest sens. Mulțumesc!
-
Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza pe Iunie 13, 2014 la 7:27pm
-
Frumoasă poezie. Recitește-o după un timp.
da Coza
-
Comentariu publicat de Sofia Sincă pe Iunie 13, 2014 la 9:20am
-
mă îmbrățișez - eu aș pune - mă îmbrățișează, pentru a face legătura cu titlul. Și ai prea multe genitive într-un poem atât de mic: amurgului, zâmbetului, privirii, timpului, pașilor.
Se preferă diversitate.
Mă rog... este doar părerea mea.
Am citit cu plăcere!
Sofy
Despre
colaborări
link-uri utile
Zile de naştere
Zile de naştere sărbătorite astăzi
Zile de naştere sărbătorite mâine
donații
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Așteptăm DONATORI și pentru perioada septembrie 2022 - septembrie 2023:
Activitatea Recentă
Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE