trecutele cuvinte
poposesc uneori
în trecutele cuvinte
scorburi de lumină
din care cântă
umbra
râd și plâng
oglinzi
cu imagini întoarse
pământul e însămânţat
cu durere
brazdă lângă brazdă
piatră lângă piatră
întunericul topește
mormintele
trecutele cuvinte
Adaugă un comentariu
-
Comentariu publicat de Mihaela Popa pe August 30, 2017 la 4:11pm
-
pătrunzător, cu trimitere la meditație
reverență!
-
Comentariu publicat de Veronica Pavel Lerner pe August 30, 2017 la 2:26pm
-
Multumesc, Ion.
-
Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza pe August 30, 2017 la 2:14am
-
Da, unele cuvinte trec iremediabil...
Superb.
da Coza
-
-
Multumesc Sofi, multumesc Nikol.
Petre, imi place cand cineva ma trage de maneca! Stii ca autorul de obicei nu explica sensul cuvintelor (sau metaforelor) din poezii, dar acum, daca m-ai provocat, o voi face, pentru ca niciodata nu sunt sigura de calitatea poeziilor mele. In cazul de fata, sensul trecutelor cuvinte e cel al cuvintelor traite, rostite (sau cantate) impreuna cu altii si care acuma au plecat odata cu plecarea celor cu care le-am trait. In contextul asta, parca n-as renunta la prima strofa...
Foarte interesanta mi se pare perceptia ta, multumesc pentru popas
-
Comentariu publicat de Petre Ioan Crețu pe August 29, 2017 la 1:04pm
-
Am dat de-o strofă faină:
„scorburi de luminădin care cântă
umbra”
Totuși „trecutele cuvinte”? Cele rostite, poate cele trăite? Poate cele pe care nu am avut curajul să le rostim? Dacă în cheia asta a fost scrisă poezia, e de preferat să renunți la prima strofă „poposesc uneori / în trecutele cuvinte”
Părerea mea :)))
-
Comentariu publicat de Nikol MerBreM pe August 29, 2017 la 10:02am
-
Eu mă agăț de "scorburi de lumină", ce bine că există...
-
Comentariu publicat de Sofia Sincă pe August 29, 2017 la 9:12am
-
Proiecția oglinzilor întoarse aduce după sine cioburi, aşternând întunericul. Oglinda eului la un moment dat.
Am citit și ne-am întristat în rând cu tine.
Sofi
-
-
Multumiri tuturor pentru lectura si aprecieri. Conteaza!
-
Comentariu publicat de Mihaela Suciu pe August 28, 2017 la 10:11pm
-
Ce tristă ești, Vero! Te îmbrățișez cu drag!
-
Comentariu publicat de Valeria Merca pe August 28, 2017 la 8:09pm
-
Sensibilitate înveșmântată în haina tristeții. Impresionant și expresiv: trecutele cuvinte/scorburi de lumină/din care cântă/umbra.
Am citit cu admirație.
Insignă
Despre
Zile de naştere
Zile de naştere sărbătorite astăzi
Zile de naştere sărbătorite mâine
link-uri utile
Activitatea Recentă
© 2020 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE