Tărâmuri tabu

[Ion Lazăr da Coza]

 

câte întrebări mor

pe traiectoria unui glonţ

încă netras

iată deja o altă întrebare

ucisă

bună de pus în insectar

de parcă am fi nişte necrofagi

bulimici

care ne hrănim

ne hrănim

numai cu leșuri de întrebări

ba mai mult

din oasele lor

facem alei spre

tărâmurile noastre tabu

să avem de unde ne întoarce

[Marioara Visan]

Ion pe Miahela o cunosc  cred de 10 ani, e o  fata de care ma leaga amintiri speciale. Ai dreptate ca e inteligenta, frumoasa si foarte spirituala.

[Ion Lazăr da Coza]

N-am ce comenta la comentariul tău șarmant, Mihaela.

D(o)ar fac o reverență.

[Nikol MerBreM]

Atunci, domnule da Coza, să atingeți ținta:)!

[Ion Lazăr da Coza]

Mara, bine ai venit şi tu printre bulimicii necrofagi de întrebări!

Iată ce ne învaţă Mihaela: „necrofagii bulimici sunt înțelepții ce devorează întrebările în căutarea unui răspuns [cât mai] perfect.”

Nu-i așa că-i dișteptucă fata asta? (Așa cum sunt toate fetele de pe acest site!)
Drag,

[Mihaela Suciu]

Dacă luăm definiția cuvântului „tabu” și a cuvântului „libertate”, eu de ce nu mi-aș putea permite libertatea de-a avea tărâmuri tabu sau de-a încălca tabuurile? (evident să nu încalc libertatea altuia sau să-i provoc prejudicii)

În felul cum ai prezentat, poezia ridică o multitudine de întrebări și răspunsuri. Eu acest lucru caut într-un text și când îl găsesc mă inundă plăcerea de-a căuta mereu autorul. Așa că te felicit! și aici ai tras glonțul. 

În mintea mea, necrofagii bulimici sunt înțelepții ce devorează întrebările în căutarea unui răspuns perfect, făcând alei între tărâmurile sale tabu și realitate. Un om isteț îl recunosc după răspuns, iar înțeleptul după întrebare.

Ai și răspunsuri și întrebări deosebite, așa că, spritual vorbind :) e o plăcere prezența ta!

[Ion Lazăr da Coza]

Valeria, bine ai venit printre bulimicii necrofagi de întrebări! :)))
Drag,

[Marioara Visan]

Poate exista si un glont de lumina? o alta intrebare, in taramurile noastre tabu e lumina sau intuneric? Glontul abstract poate face o fisura in timp? E superb poemul si uite cate intrebari fara raspuns poate genera. Mi-a placut mult.

Cu drag,

Mara.

[Valeria Merca]

Tărâmul promis există oare?! iată deja o altă întrebare. 

 Am citit cu admirație.

 

[Ion Lazăr da Coza]

Nikol, iarăşi „m-ai citit”. Încerc să întocmesc un volum de poezie, iar laitmotivul să fie glonțul. Nu acel glonț ucigaș, ci glonțul care, tras în noapte sau într-o pustietate, alungă spaimele (în fond, angoasele noastre).

Mult drag,

[Ion Lazăr da Coza]

Sofia, după cum bine ştii, nu întotdeauna îmi iese ceva bun, dar perseverez... nu că aş fi diabolic. :)))
Preţuire,