Târzii dimineți

[Zarra]

Destinul începe să-ți numere iernile

suflet rebel

cearșaf răscolit în târzii dimineți

blestemul iubirii zile ți-a ars

în nopțile reci roiesc mucaliții cerșind ungherelor strâmbe.

 

Cine să te plângă?

Cine să te creadă?

Depărtările cresc, tăcerile-așijderea,

pulsul verii se stinge vremelnic

în ochii tăcerii.

 

Te scalzi  în ecou trup călit în scântei

te vei desface ca bruma

pe firul de iarbă răscopt sub arcul durerii

printre îngerii lumii obedienți.

 

Pleca-vei cu pleoapele strânse-a mirare

în palmele goale

cufărul plin de primăveri frânte

prea mult țipăt în toamnele crude

prea puțină iubire,

rugina întinde pași de păianjen,

seceră eternă peste trup

peste timp.

[Zarra]

Va multumesc tuturor deopotriva pentru lectura ,rezonanta si semn...Pretuire.

[Mihaela Popa]

frumos!

[Corina Militaru]

Frumoase imagini! Am citit cu plăcere! :)

[Ion Lazăr da Coza]

Superb:
în nopțile reci roiesc mucaliții cerșind ungherelor strâmbe. 

da Coza

[Zarra]

Intradevar ,mereu e loc de mai bine. Perfectiunea, cred eu, nu exista, poate doar fi definita de perceptia personala, nu-i asa? Multumesc frumos doamnelor Melania si Valeria, popasul  si semnul dvs ma onoreaza si ma motiveaza.

Multumesc frumos d-le Bolache, nimic nu-i mai placut decat   rezonanta inimii

[Valeria Merca]

Ai, intr-adevar, cateva expresii reusite. Mereu e loc de mai bine.

Cu prietenie,

[bolache alexandru]

rugina întinde pași de păianjen... Frumos!