Suflet de copil pribeag
Sunt un copil pribeag, cu sufletu-ntristat,
în orice zi mi-e hrană gustul dramei ,
eu pentru tata, Doamne, nu am existat,
dar n-am simţit nici ocrotirea mamei.
Păcat că mai găsim ca mine mulţi copii,
ce nu au cunoscut copilăria,
ei n-au văzut cum sunt părinţii grijulii
şi n-au ştiut ce-nseamnă bucuria!
E dureros că mai aflăm şi azi copii,
umblând cu mâinile prin tomberoane,
găsind cu mare greu, dar nu pe farfurii,
un colţ uscat de pâine, când li-e foame.
Mă dor ochii de plâns că mai găsim copii,
ce nu pot, chiar de vor, să-nveţe carte,
trăind cu mult necaz prin cocioabe pustii,
ducând povara vieţii mai departe.
E trist că mai găsim ca mine mulţi copii,
cerşind cu mâna-ntinsă-n colţ de stradă,
sunt scoşi, loviţi de-aşa zişii părinţi,
pe vânt, pe soare, ploi sau pe zăpadă.
Muncind din zori până în nopţile târzii,
nu pot dormi de-a palmelor durere,
de ce, Doamne, în lume ca mine-s mulţi copii,
de ce nu avem nicio mângâiere!?
Prietene, ca noi nu ţi-aş dori să fii,
n-aş vrea să ieşi cu noi pe-aceeaşi poartă,
păcat că peste tot aveţi exemple vii
şi nimeni nu ne schimbă trista soartă!
26-03-2013
Suflet de copil pribeag …………….revenire asupra textului
Sunt un copil pribeag, cu sufletu-ntristat,
în orice zi mi-e hrană gustul dramei ,
eu pentru tata, Doamne, nu am existat,
dar n-am simţit nici ocrotirea mamei.
Păcat că mai găsim ca mine mulţi copii,
ce nu au întâlnit copilăria,
ei nu au cunoscut părinţii grijulii
şi nu ştiu ce înseamnă bucuria!
Perdea de ploi se lasă peste ochi zglobii,
că nu pot, chiar de vor, să-nveţe carte,
ca mine, necăjiţi, prin cocioabe pustii,
îşi duc povara vieţii mai departe.
E dureros că mai aflăm şi azi copii,
umblând cu mâinile prin tomberoane,
găsind cu mare greu, dar nu pe farfurii,
un colţ uscat de pâine, când li-e foame.
E trist că lângă mine şi alţi pirpirii
cerşesc cu mâna-ntinsă-n colţ de stradă,
sunt scoşi, loviţi de-aşa zişii părinţi, să ştii,
pe vânt, pe soare, ploi sau pe zăpadă.
Muncind din zori până în nopţile târzii,
nu pot dormi de-a palmelor durere,
de ce, Doamne, în lume ca mine-s mulţi copii,
de ce nu avem nicio mângâiere!?
Oare în foruri, sus, sunt doar palavragii
ce-şi schimbă ciclic jeţul cald şi moale,
nu-i doare, fiindcă au suflet de papugii,
că stăm cu şobolanii în canale.
Prietene, ca noi nu ţi-aş dori să fii,
n-aş vrea să ieşi cu noi pe-aceeaşi poartă,
păcat că peste tot răsar exemple vii
şi nimeni nu ne schimbă trista soartă!
31-03-2013
Adaugă un comentariu
Domnule Dumbravă, aveţi dreptate, păcat că cei care trebuie să audă... poate nu au copii!
Jeţul sau jilţul sunt acelaşi lucru!
Cu bucuria trecererii,
Adevărurile tragice ale lumii noastre sună şi mai tragic atunci când vin din partea unui copil.
"Jeţul" sau "jilţul" ?
...şi eu te primesc cu aceeaşi bucurie...
Ioana, ai dreptate! Mulţumesc pentru trecere!
Da Coza, observaţia este justă... să treacă frigul şi voi schimba haina!
Elena
Gabi, din păcate ne cutremură numai pe noi, cei fără nicio putere! Cei care ar trebui să se gândească la drepturile lor, nu simt!
Mulţumesc din suflet! Elena
Da, Bombonica, tocmai ce spuneam - numai cine trăieşte alături de aceşti copii îşi poate da seama de necazul lor! Numai că cei care trebuie să simtă trăiesc pe altă lume, fără să asculte pulsul ţării pentru a lua măsurile necesare.
Cu mare drag,
Mulţumesc pentru că mi te alături sentimentului meu, Sofy!
Cine trăieşte întro colectivitate mare nu simte necazul acestor mlădiţe terorizate pe mâna cărora va rămâne ţara. Mare parte sunt aduşi pe lume pentru acea alocaţie nenorocită pe care "părinţii" o termină în câteva secunde. Este adevărul trist şi noi, cei de jos, nu avem putere să-l schimbăm deşi ne dorim!
Preţuire, Elena
Mulţumesc, Gerra, marele păcat este că lipsa educaţiei şi mediul îşi pun amprenta asupra formării personalităţii acestor copii! Şi cea mai mare nenorocire este că şi ei, devenind părinţi - o parte la vârste mici - se vor comporta că şi părinţii lor!
Cu drag, Elena
Lisia, mulţumesc pentru sugestie! Voi reveni după ce îmi limpezesc sufletul ca să pot căuta alte rime!
Cu mare drag,
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ - poetă, realizatoare emisiuni Radio ProDiaspora, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR (redactor promovare cultură media)
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic
CARMEN POPESCU - scriitoare, realizatoare emisiuni Radio Vocativ (redactor promovare cultură media)
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
© 2024 Created by Ion Lazăr da Coza. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE