E timpul scurt şi-afară plouă,
de vânt copacii stau plecaţi,
fulgeră-n palmele-amândouă
şi-n flori cu ochii-ncercănaţi.
Tresar miresmele prin ramuri
iar păsările-n cuib suspină,
trec adieri pe lângă geamuri
lăsându-şi umbrele-n lumină.
E primăvară-n ploaia noastră
şi norii parcă-s de tăciune,
găsim zâmbind lângă fereastră
scântei din fulgere nebune.
Tu dormi, e-aproape dimineaţă
şi dincolo de-atâtea ploi,
mai dă-mi o primăvară-n viaţă
şi-mparte visele-ntre noi.
Adaugă un comentariu
Augusta multumesc de trecere si semn!
Cu drag si o primavara plina de flori si reusite!
Multumesc Iris pentru popas si lectura!
La multi ani! Primavara sa fie asa cum ti-o doresti!
Cu drag!
La multi ani! Sa ai o primavara frumoasa Vasi, plina de miresme placute!
Cu drag!
Multumesc domnule da Coza pentru aprecierea facuta!
Cu pretuire!
Frumos!
E primăvară-n ploaia noastră
şi norii parcă-s de tăciune,
găsim zâmbind lângă fereastră
scântei din fulgere nebune.
Aceleași scântei le-am găsit și eu în aceste versuri.
Prețuire,
Reușită combinația dintre cele două furtuni.
da Coza
Multumesc Sofy pentru superbul comentariu!
Cu mare drag!
Melancolia ploii aduce plusul de savoare poetică. În dulcele stil clasic cu sensibilitate şi frumos, versurile bat la poarta inimilor închise, îndeamnă la păstrarea a ceea ce este nobil din universul iubirii împreună cu vibraţia naturii.
Admirativ!
Sofy
Multumesc Ana pentru trecere si semn!
Cu mare drag!
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE