Rugă

[Mirela Grigore]

Doamne, lasă-mi în privire
Bunătatea și iubirea,
Când prin viață trece plugul
Și-mi dezgroapă neîmplinirea,
Lasă-mi rug aprins de floare,
Când durerea mă doboară
Și în zilele cu focuri
Fă să fie-apus și seară!

Doamne, lasă-mi toți dușmanii,
Să îmi fie mai aproape,
Să asculte din cazanii,
Bunătatea să-și dezgroape,
Lasă-mi clipele de zbucium
Să mă 'nalțe printre ei,
Să-și dea seama de greșeală
Și să-și prindă pizma-n clei!

Doamne, lasă-mi disperarea
Să mă ducă la liman,
Să învăț că-n viața asta
Ce câștigi nu face-un ban,
Lasă-mi cărțile cu rugă
Să-nvăț calea către Tine,
Să mă iert când port în suflet
Rătăcirile de sine!

Doamne, lasă-mi curcubeul,
Să privesc doar cer senin,
După ce trăiesc tumultul
Zilelor ce mi-au fost chin,
Lasă-mi ploile în suflet,
Lasă-mi fulgere-n priviri,
Să învăț din uragane,
Că rămân doar amintiri.

Doamne, lasă-mi rătăcirea
Printre nopțile cu stele,
Ca să-nvăț ce e iubirea
Și ce-nseamnă doruri grele,
Lasă-mi vatra, jumătatea,
Ca să simt trăiri de foc
Și să pun în cercul vieții
Pașii mei și busuioc!

Doamne, lasă vânătoarea
Să învăț că viața-i dură
Și să fug când sunt vânată
De necazuri și de ură,
Iar de-o fi să fiu doar pradă,
Vreau să fiu doar căprioara
Unor zboruri de cuvinte,
Care-mi pun în plâns vioara.

Doamne, eu te rog din suflet,
Lasă-mi tot ce-i omenește,
Bani, regrete, veselie,
Dragostea ce te topește,
Lasă-mi semnul sfânt al crucii,
Ruga care primenește
Și iertarea de păcate...
A greși, e omenește!...

(Autor: Mirela Grigore 18.07.2021, Rm. Sărat)

[Mirela Grigore]

Mulțumesc! Sunt puncte de vedere obiective!

[Sofia Sincă]

O rugă lirică situată între simbolurile de asumare a păcatelor lumii și ideea meditativă a conștiinței umane. 

Vers curat, ritm și rimă la fel. Mai puțin ceea ce a spus și Vasilisia: ca să și Lasă să fiu. Și... întinderea e cam mare.

Dar am citit cu multă plăcere,

Sofi

[Vasilisia Lazăr]

O minunată rugă! Să dea Domnul să se împlinească! Mirela, mă bucur nespus că te pot citi și aici. Și pentru că acesta e un cenaclu, îndrăznesc să dau și câteva sugestii. :)

Eu l-aș evita pe „ca să” în poezie. Aș zice așa: 

Ca să-mi fie mai aproape,/ Să îmi fie mai aproape,

Ca să-nvăț că-n viața asta/ Să învăț că-n viața asta

Și tot așa... Chiar dacă se repetă „să...”, e de preferat. E părerea mea, tu ești șefa. :)

Apoi avem Lasă să. Poate găsim altceva.

Ce câștigi nu face-un ban. Fără virgulă după câștigi. E vorba de S și P.