Rondelul clipelor ce mor

[Ionel Mony Constantin]

                            DLUI ION  LAZĂR DA COZA- REPLICĂ

Murim cu fiecare clipă
Dar încă nu ne-am pregătit
Ca într-o glumă spusă- n pripă
 De un bufon nefericit

Suntem bătaia de aripă
A acvilei ce-a obosit
Murim cu fiecare clipă
Dar încă nu ne-am pregătit

E- o lume care se disipă
 Un joc de poker măsluit
Când stând cu mâna pe cuţit
 Ne păcălim la infinit
  Murind cu fiecare clipă

[Ion Lazăr da Coza]

Un rondel sapiențial. Onorat că mi l-ați dedicat, domnule Ionel Mony Constantin!

da Coza

[Vasilisia Lazăr]

E o lume care se disipă / E-o lume care se disipă

Poezia, cu o ușoară tentă nostalgică, place. 

„Murim câte puțin în fiecare zi, trebuie să ne obișnuim cu asta”, spunea Emile Zola.

[Ionel Mony Constantin]

1.  E foarte bine dna Adelaide

[Valeria Merca]

L-am găsit:))

Rondelul nopţilor ce dor

Mi-e toamna vaiet de cocor,
Hiadele semn rău trimit,
Iar cerul pare de granit
În ceasul nopţilor ce dor.

Mai toarce ziua din fuior;
Cântările-i s-au risipit…
Mi-e toamna vaiet de cocor,
Hiadele semn rău trimit.

Mai poţi să treci nepăsător?!
Prohodul frunzei nu-i un mit.
În somn prelung te-ai regăsit,
Cu moartea stând la vorbitor,

Prin toamna vaiet de cocor.

 

 

 

[Valeria Merca]

Variațiuni pe aceeași temă: am și eu Rondelul nopților ce dor:))

Drag, ca-ntotdeauna popasul!

Felicitări!

[Sofia Sincă]

O interpretare a poeziei lui Da Coza, reușită.

Citit cu multă plăcere,

Sofi