E primăvară-n oasele din noi,
Dar se ascut durerile sub zări!
Ne zbatem printre cruntele nevoi
Cerșind de la înalturi îndurări.
Pe drumuri trec convoi după convoi,
Iar trenuri, nu se mai opresc în gări!
E primăvară-n oasele din noi,
Dar se ascut durerile sub zări!
Curg raze calde peste noi, șuvoi
Și cu-ale lor gingașe sărutări
Ar vrea s-alunge orișice strigoi
Ce-a dezmorțit atâtea frământări
Când primăvara vine peste noi!
Adaugă un comentariu
Frumos!
O primăvară tristă. Dar o poezie frumoasă.
Sofi
Rondelul este corect construit, eu nu am sesizat ruperea de ritm despre care amintește d-l Bidulescu Constantin. Rimele mi se par, totuși, facile. Aș reveni asupra versului Cerșind de la înalturi îndurări. - nu sună poetic. Mi-a plăcut versul Dar se ascut durerile sub zări! Da, un text bunicel. :)
Îmi place. Ador rondelurile.
În ultima strofă este o mică rupere de ritm.
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE