o să mor
nu va fi ușor si nici repede
soarele pe o bancă de lemn
va privi peste umărul zilei
luna
printre respirații de crocodili va risipi nuferii
în galbenul lipsei de apă
............................................................................
mă trezesc fără droguri
limba în care îți spun te iubesc nu există
acea zi numai a noastră
pentru simplul motiv că
asfaltul pe care ne sfârșim își pierde proprietățile
..........................................................................
îmi șterg privirea
de praf
stau de pază
într-un adăpost pentru vise neexplicate
niciun semn că existăm după nu lasă loc
de cuvinte
eu și cultul mamei urmăm poporul
copacilor albi
până la primul punct cardinal
..................................................................
o pasăre cu ochii deschişi
.................................................................
învăţ femeia ca pe un obiect de cult
din revendicările speciei
spirale vorbesc despre faptul că
nu suntem singuri
....................................................................
bufniţa albă cu papion şi monoclu
semnează decretul
iubirea
să fie genom
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE