Piatră pe altar

[carmen popescu]

Piatră pe altar

 

Azi așez o nouă piatră pe altarul de-anduranță

În surdină tâmpla zbate zâmbetul fără odihnă

Relaxat în avanpostul unei clape fără tihnă

Cântă-ntruna și vibrează-nmănușat într-o distanță

 

Nu știu cum să fac magia să rămân în a mea minte

Să n-alerg pe-ncheietura unui țărm fără speranță

Așteptând să vină valul celui timp fără uzanță

Să o prindă dezgolită fără sevă în cuvinte

 

Cresc în mine piramida nu mai vrea să se dărâme

De când tu m-ai luat de mână pe o veche scurtătură

Urcăm teferi fără zestre în a visului măsură

Umplem cerul cu iubirea care vrea să ne fărâme

 

Unde ești hai vin aproape să-nnoptăm o veșnicie

 În a degetelor spuză toamne să lipim din frunze

Nu e nimeni să ne certe de tristeți să ne acuze

Hai descalță-te-n culoare să simțim a ei chimie

 

Verdele să-l luăm în palmă să-l înlocuim cu ocru

Peste-albastru arunca-vom cu marouri și iluzii

Roșu să-mbrăcăm pământul pentagramă în difuzii

S-o valsăm sub limbi de soare așa cum valsează focul 

 

Azi așez o nouă piatră peste tâmpla ce asudă

E de marmură-i lucrată de a timpului sudoare

Este vie între vânturi și-ntre degete o floare

În petale se disipă ca minutul în secundă

[Nădejde Angelina]

Superb!

[Vasilisia Lazăr]

Urcăm teferi fără zestre în a visului măsură

Umplem cerul cu iubirea care vrea să ne fărâme

Și cu asta ai spus totul.

Minunat, Carmen! Iubirea să vă poarte de mână o veșnicie!

[Chris]

un altar din cuvinte

foarte frumos...

[Valeria Merca]

Superb! Admirație, Carmen!

[Sofia Sincă]

Mesajul - puterea dragostei. Îmbinarea mai multor senzaţii în aceeaşi imagine poetică, adică aceea a iubirii cât şi a farmecului trăirii ei, fiorului ei, consumă metafore alese, romantism și mult talent. Se vorbește despre elemente de anduranță... întru veșnicia iubirii și, ce poate fi mai tare decât piatra, elementul folosit de poetă.

Tehnica, impecabilă. Rima îmbrăţişată dă o notă de eleganţă poeziei, versul lung aduce cu sine o muzicalitate cuprinsă de lentoare, fără sfârșit.

Deosebita mea apreciere,

Sofi