Șoptiri... (17)

[Răduță If. Toader]

   ***

Magie,

ursită,

sau pură întâmplare...

Misterul dăinuie

și-i bine să rămână,

ne-am întâlnit

pe-a gândului cărare,

sub raza tremurândă

a unui sfert de lună...

Privirile

se mai intersectase

a mirare,

născând un dans de fluturi,

pe-o scenă,

ca un semn de întrebare.

Când ne-am atins

cu mâinile flămânde

și ne-am privit

în ochi străfulgerarea,

ne-am înălțat

în zbor de pescăruși,

plutind

spre un amurg

la țărm de mare...

 

            ****

Trăim ispita,

ascunsă-n câmp de lăcrimioare,

vacanțe lungi

cu depărtări și doruri,

trimestre tapetate cu orare,

cu meditații,

lungi extemporale,

cu teze,

zeci de rezumate,

cu grele ore de fizică și mate,

cu limbile lui Pușkin și Voltaire,

(До свидания, mon chèr!),

cu latineasca ce ades te-îndoaie,

(Silva, silvae.../ la toamnă, tataie!)

dar și mirifice reuniuni,

cu muzică

și dans în ritm de rock-n-rol,

de blues,

twist

ori de tangou...

Vieți trăite-n internate,

de pedagogi

atent supravegheate,

și-n fine,

bacalaureat...

Un drum superb,

pavat cu verde crud și miresmate flori,

având ca punct final

imensul giratoriu,

din care

opțiunea căii de urmat,

este

nu doar un gest firesc,

este obligatoriu!

    ***

[Mihaela Popa]

tare frumos!

[Ana Cîmpeanu]

Foarte simpatice amintirile scolaresti. Cu latina ce ades de-ndoaie! Versuri calde, aveți și umor, e și nostalgie, cât cuprinde, o rețetă fermecătoare și o abordare sentimentală! Am citit cu plăcere, cu fiorul propriilor amintiri din liceu și mi-a fost drag!

În prima secvență, de corectat :privirile se mai INTERSECTASERĂ. Asa e corect, pluralul verbului, persoana a 3 a, plural, indicativ mai mult ca perfect.

[Cornaciu Nicoleta Ramona]

Magia vieții!