În căutarea lui Dumnezeu

[Eftimie Gheorghe]

E lumea veche iar în resetare

O simte-n carne orice individ,

Când lumea nouă stă în așteptare

Pe valuri repetate de covid.

 

Se-ntâmplă lucruri înfiorătoare,

Sunt răni trecute care se deschid

Și oameni ce se duc la văjitoare

Când sute de spitale se închid.

 

Sunt doctorii tratați de haimanale

Rețete abuzate ne ucid,

Se completează iarăși arsenale

De disperare  mulți se sinucid.

 

De pe rețele se împroașcă ură

De parcă-s valuri albe de acid,

Și lupta e din ce în ce mai dură

Când intervin „postacii” de partid.

 

Se anulează lege și credință

Miroase-a fum și a insecticid,

Aleșii ne conduc cu stăruință

Spre un război urât și fratricid.

 

Și obosim și renunțăm la toate,

Golgota ne așteaptă să venim,

Iubire, milă, dragoste de frate

Se pierd pe calea-n care băjenim.

 

Mai răscolim speranțe ruinate

Și ne uităm zadarnic către vest,

În lumea cu credințe-alienate

Îl căutăm pe Dumnezeu pe șest.

 

[Eftimie Gheorghe]

Mulțumesc Chris!

[Chris]

ati pornit o adevarata cruciada, aveti cateva texte de revolta :)

citit cu placere,

[Eftimie Gheorghe]

Mulțumesc pentru sugestie doamna Valeria

[Valeria Merca]

„Mai așteptăm că s-o făcea dreptate,” - acest vers nu-mi sună poetic, deloc! În rest, un poem frumos construit,  vibrant, cu care am rezonat. 

[Sofia Sincă]

Nu colega, punctele de suspensie nu au accent. Doar din cuvinte și respectat numărul metric.

Lasă-l așa! Nu e nici o nenorocire. Poezie e frumoasă, altă dată vei ține cont. Sau poate în timp îl vei corecta.

Cu drag,

Sofi

[Eftimie Gheorghe]

După părerea mea, puncte de suspensie după Dumnezeu ar rezolva problema. Ce părere aveți?

[Eftimie Gheorghe]

Cu cezura aveți dreptate. Eu cu practica o să văd ce pot face.

[Sofia Sincă]

Șchiopătarea este dată de accente, domnule Eftimie Gheorghe, mai ales de cei doi de pe, din vers. Versurile au o cezură, cea care le împarte în două. Versul aceste este împărțit în trei. Cel din comentariu este la fel alcătuit.

Sofi

[Eftimie Gheorghe]

Mulțumesc Valerian!

[Dinca Valerian]

Lasati-o asa, oricum nu ne mai ajuta nimeni. A renuntat chiar si Dumnezeu vazand gramada de prostie.