Mutual

[Ion Lazăr da Coza]

 

bârfitor

ca Sisif

zeii încă nu mi-au dat un bolovan

să-l urc pe munte iar el

bolovanul

s-o ia capiu la vale

şi tot aşa eu şi tot aşa el

şi tot aşa eu şi tot aşa el

nu

Hera-metafora e acră ca o murătoare

că soţul ei

Zeus-epitetul

îşi face de cap (o ştie de la mine)

cu toate nimfele şi toţi… coribanţii pe unde-l

apucă testosteronul

încă aleargă Afrodita (asta-i niţel nimfomană!)

după frumosul păstor Paris

ca acesta să facă o comparaţie-ntre

ea şi fiica Ledei – o muritoare de rând(uri) cât

despre Meduza-punctuaţie chiar dacă

Atena mi-a dăruit scutul-oglindă

să nu fiu împietrit

iar Calliope-elocventa-mi face galerie

nu

mă

leg

la asta îi tai un cap hop şapte-n loc

în ochi

sau poate-n urechi îmi intră Echo-repetiţia

la braţ cu… dar staţi corifeilor

n-o să alcătuiesc analogii cu toţi zeii

lui Homer ei sunt încântaţi

(chiar şi reclama negativă e bună la ceva)

că nu-i bârfesc mai tare ca Sisif

şi că mă mulţumesc

doar cu o coală albă de hârtie 

[Camelia Ardelean]

Chiar ați scris, domnule da Coza, în stilul dvs. șarmant și... plin de umor (negru, griu, nu mai contează, din moment ce place cititorului!)! :-) 

[Ion Lazăr da Coza]

Și eu, Camelia, care credeam că am scris ceva dramatic...

[Ion Lazăr da Coza]

Mihaela, „până sosește coala ta”, de ce să mă gâdil cu pana? Nu mai bine scriu pe alte coli? Știi cum e - scrii, nu scrii, timpul trece! 

[Camelia Ardelean]

:-)) Am citit și m-am delectat/amuzat!

[Ion Lazăr da Coza]

Zeii sunt zei, Augusta. Oamenii i-au „înzestrat” cu apucături umane. 

...Și coala e un bolovan pe care-l tot rostogolim. Trudim în speranța ca măcar una, două să rămână aninate sus pe coastă.

[Ion Lazăr da Coza]

Mulțumesc, Ana!

[Ion Lazăr da Coza]

În substrat, dragă Valeria, pledez pentru folosirea figurilor de stil, a unei scrieri cât mai plastice... Câți reușim? Câți avem sentimentul vanului?...

[Mihaela Suciu]

Mă scuzați, vă rog! Eu sunt sinceră, dar când ați confirmat: „Pana e la mine,...” mi-a venit să spun: „Atunci, gâdiliți-vă! până sosește coala mea”- e doar o șotie de moment, dar m-a distrat gândul. Succes în tot ce faceți fiindcă o faceți cu suflet și asta eu apreciez mult! Să ne cititim cu plăcere!

[Chris]

până la urmă şi zeii sunt tot oameni. dar să ai la îndemână tot panteonul (uneltele) şi să te mulţumeşti cu o coală de hârtie, ceva o fi! coala este o zeiţă geloasă, dacă nu-i place scrisul de pe ea, se întoarce imediat împotrivă, în plus, pretinde sacrificii mai ceva ca în Olimp - acolo nu-mi amintesc să fi cerut cineva sufletul. sisif cred că zice mersi de bolovan! :)))) dar daca tu vrei coala...

[Ion Lazăr da Coza]

Sunt în așteptarea colii, Mihaela. Într-adevăr, pana e la mine...