(Log)os diafan

[Angi Cristea]

plămânii pământului respiră solemn
nonculori
aerul incert îmi doarme ca un şarpe
fără piele la piept
crater siliconat avid de iubiri consumiste
inspiră oxigen din lobul tău drept

lumina difuză îmi şopteşte erezii
mă dezbrac de sentimente
ca de nişte aripi conabii
cu mâinile îmbibate de verde
instanţe supreme ale magmei din mine
împart harul cuvintelor spânzurate
dintre toţi orbii cetăţii
singur ochiul meu (ne)văzător simte
mirosul de moarte

gura mea s-a tăvălit în sângele sărat
al zilelor amare
nu (re)cunoaşte cuvinte
necrucificate carnale
ţi-am întins piciorul iubirii
din lemn de stejar
cu palmele mute ai sculptat în el
diafan

cicatricile cerului sting în peşteri lumina
mi-am etalat inima în agora ostentativ
expiri sacadat din plamânul stâng dioxid
scuipă-mi cuvinte asexuate
paliative semantizate

[Angi Cristea]

Mulţumiri!

[gina zaharia]

Ai respirat tăcerile și hohotele magmei, deopotrivă!

Eu am citit cu drag,

[Corina Militaru]

Expresiv, foarte expresiv! :)

[Rădița Răpeanu]

  
 "aripi conabii"
"gura mea s-a tăvălit în sângele sărat"
"necrucificate carnale"    
"expiri sacadat din plamânul stâng dioxid"

elemente ce aduc o adevarată  transfuzie  în scop terapeutic a unei cantități de sânge sau de plasmă sangvină în vinele unui suflet ce se cere vindecat prin iubire.. ea,  iubirea,  ce pune în mișcare întreaga ființa , lăsând deoparte  toate temerile,  odată ce speranța este încă verde!
"cu mâinile îmbibate de verde"
"ţi-am întins piciorul iubirii
din lemn de stejar"
"paliative semantizate"
Multă  puritate  care atrage  de la sine  dorințele trupului neîntinate încă... deși contrastul îl face doar logosul! :))))
Rodica, drag!

[Agafia Drăgan]

Recitit cu multă plăcere.

[Ion Lazăr da Coza]

plamînul > plămânul

gura mea s-a tăvălit în sângele sărat
al zilelor amare   

O poezie a metaforelor forte.

da Coza

[Angi Cristea]

Mulţumesc,mă bucur că v-a plăcut stilul meu frust.Mulţumiri pentru comentari şi citatele alese.

[Elena Laura Bumbac]

Ce imagini! Şi câtă expresivitate! Am citit şi trăit laolaltă.

[Ana Ardeleanu]

"singur ochiul meu nevăzător simte

mirosul de moarte"

[Sofia Sincă]

Un text captivant cu analogii bine alese, ce merită a fi studiat. Ai surprins starea de anxietate încercând să te transpui în locul pământului, cel ce ne ține și ne rabdă. Doar simțurile tale sunt treze, doar ele presimt punctul culminant, apocaliptic.

Construcția poemului prinsă într-o varietatea de nuanțe surpinzătoare, îți hrănește forța creatoare în stil propriu pe care eu îl admir.

Sofy