Lamă de bisturiu

[chindea maria elena]

LAMĂ   DE   BISTURIU

 

coşmar de lună plină
mătrăgună în licoare diurnă
cazanul cu smoală
leapşa cu pedeapsa iluzorie
în timp fără sămânţă palpabilă
şuvoi de invective prelinse de-a valma
spaţiu înecat de poşirca umană

între geometrii muşcate din matrice
de larve fără identitate exactă
relieful omului
încearcă să ţină o dreaptă măsură

totul n-arată decât lama de bisturiu
pe care desfăşurăm acrobaţii de circ ambulant
vacanţa e pe sfârşite
mosorul aproape ne scapă din mână
pendularea năucă
între a fi proprietar pe sine
sau carne de tun pentru obsesii străine
nu mai are spaţiu să se dilate

timpul
e prea subţire
să mai putem ascunde în el
lipsa de geniu
şi de iubire

doar un fir de curcubeu
Icar încărunţit
pe lama de bisturiu a soarelui
ne mai ţine legaţi de ceruri

 

şi încă desfoaie miracol

 

 

 

 

[chindea maria elena]

Asta înseamnă că stai bine la capitolul piruete, Gina! E doar pentru dansatori buni printre cuvinte şi stări! Cu drag, reverenţă, Gerra

[gina zaharia]

Gerra, ne răsucești prin stări de gheață topite în cuvântul tău! și ne întoarcem, iar și iar...

cu drag,

[chindea maria elena]

Mi-a plăcut expresia "bate smochinul"! Dacă-i nevoie să trezesc omenirea din somnambulismul în care se tot prăbuşeşte în genunea din ea, bat orice da Coza! Smochinul cel uscat, cocotierul, şi ce-o mai fi nevoie! Cu drag, îmbrăţişări - Gerra

[chindea maria elena]

Năuceala ar fi cuvântul de ordine al omenirii, Ana! Poate ne mai revenim şi începem s-o iubim, să ne iubim! Cu drag, 

[chindea maria elena]

Nu v-am introdus în infern, Sofy - doar am făcut o scanare prin ceea ce o societate în derivă  caută să ne scoată în faţă ca valoare! E doar un semnal de alarmă - să facem ceva (reconstruindu-ne) înainte de a fi prea târziu!.... Cu drag, Mari Ela

[Ion Lazăr da Coza]

trezie? poate trezire  

a fii > a fi

Uuu... E de rău când Gerra "bate smochinul".

...Dar tot o iubim.

da Coza

[Ana Ardeleanu]

un poem între geometrii

o pendulare năucă

doar un fir de curcubeu 

ne mai poate salva

legându-ne de ceruri

un poem ademenitor

[Sofia Sincă]

Oooo! Ne-ai introdus în infern, Gera. Ne-ai construit spaţiul care ne va mărunţi în bucăţi vi. Pedeapsa divină ca în Sodoma şi Gomora. Şi nu se ştie dacă n-ai dreptate... dreptatea cea reală. Aripile lui Icar sunt prea fragile pentru a ne mai menţine în plutire. Secunda din urmă va fi ademenită de păcate.

Am citit şi m-am îngrozit! Am citit şi am admirat, Sofy!