Când o fi să-nţeleg că iubirile mor
Răstignite pe cruci în piroane adânci,
Fără drept de apel într-un jalnic sobor
Cu-asfinţituri ce plâng peste suflete stânci,
Când voi şti că din scrum nu pot cerne scântei
Doar iluzii în ploi şi nefaste izbânzi,
Că din piatră şi lut nu răsar ghiocei
Şi nici iarbă de leac pentru ochii flămânzi,
Când voi vrea să-nteleg că speranţele sunt
Doar lumini ce se-aprind când căderile dor,
Voi afla în sfârşit că-nălţările mint
Şi-n arene pustii nu pot fi matador,
Învăţa-voi atunci că în palme de foc
Nu pot strânge ninsori dintr-un cer întinat,
Că se poate muri – implacabil soroc
Dar va fi prea târziu pentru tot ce-am aflat.
(Mențiune la Festivalului Internațional de Poezie ”Romeo și Julieta la Mizil”, poezia nr. 1)
Adaugă un comentariu
Mulţumesc, Dorina!
Felicitări!
Camelia, mulţumesc! Mă uit şi corectez! Cât despre premiu, au fost multe poezii frumoase în concurs, iar juriul a deliberat. Mai ştiu şi că poezia în vers clasic nu prea are sorţi de izbândă, dar mie îmi place să scriu astfel.
Domnule da Coza, aşa voi face! Mărturisec aici public: mi-a venit greu să mă prezint la concurs cu poezii care nu au trecut prin ochii dumneavoastră vigilenţi.Vă mulţumesc!
Mihaela Suciu, mulţumesc pentru gândul frumos!
Gabriela Ioniţă, mulţumesc!
Nikol, mă bucur! Mulţumesc!
Doamnă sofia, mulţumesc!
Superb, un premiu binemeritat! Nu am știut de concurs, așa că nu cunosc poemele de pe locurile 1, 2 și 3, dar dacă acesta a luat doar mențiune, mă întreb ce ar fi putut avea acelea în plus! Felicitări sincere, am rezonat! :-)
PS: O părere personală: după versul 4 de la strofele 1, 2 și 3 aș fi pus virgulă, fiindcă se continuă ideea, care se finalizează abia în strofa 4.
Cu-asfinţituri ce plâng peste suflete stânci.
Aș face o sintagmă: suflete-stânci.
Încântat!
da Coza
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE