Şi te-aş ruga

[Vezi blog]

Îmbătrânesc, iubito, și clipa tot mai trece,
Asemeni unui rău pierdut pe lângă stânci,
Iar ploaia mea de stele e astăzi tot mai rece
Când vise și suspine în șoapte mi le culci.

E-o vreme-nselatoare ce curge peste umeri,
Făcându-i să se-ncline în geamăt de furtuni,
Și te-aș ruga, iubito, tăcerile să-mi numeri
Când fluturii se-ntorc, din lacrimi să-i aduni.

Pe pleoape tremurânde se simte-o nostalgie
De când se pierd în vremuri cuvinte nerostite,
Sunt încă om, iubito, și-am vrut ca să se știe
De ce suspină timpul, prin clipele rănite.

Îmbătrânesc acum când toate-mi sunt pădure
Cu vechi cărări ascunse prin anii mei pierduți,
Și mult aș vrea, iubito, pustiul să ne fure,
Lăsându-ne să trecem prin vara mea tăcuți.

[Belean Maria Ileana]

ce as mai putea adauga? doar felicitari...sufletul ramane vesnic tanar

[Sofia Sincă]

Multă nostalgie şi multă iubire. Cea din urmă contează, indiferent de vârstă.

Dinpotrivă, iubirea matură este mult mai puternică, este ceea ce formează armonia şi echilibrul vieţii.

Superbe versuri ne-ai dăruit George, ca întotdeauna, de altfel.

Cu mulţumiri, Sofy!

[Ion Lazăr da Coza]

Fără cuvinte.

da Coza

[Vasilisia Lazăr]

Îmbătrânesc acum când toate-mi sunt pădure 
Cu vechi cărări ascunse prin anii mei pierduți, 

 

Superbă imaginea!