Gazela și ghepardul

[Vezi blog]

Cu bot catifelat și-urechi ciulite,

Sfioasă paște în savana deasă,

Picioarele îi sunt alcătuite

Precum o trestie prea mlădioasă.

 

Sub soarele torid e însetată

Și tot sfioasă merge către râu,

Să se adape, însă dintr-odată,

Din iarba deasă ce-ajungea la brâu,

 

Ghepardul a țâșnit precum un arc,

Setos de sânge și înfometat,

Iară gazela parcă-i prinsă-n țarc

În cotul râului învolburat.

 

Eschive a făcut în salturi lungi,

Din calea sângeroasei carnivore

Și în savană a lăsat doar dungi

Pe sub copacii largi de sycomore.

 

Felina și-a pierdut vivacitatea,

De-atâtea salturi ce-a făcut în van

Și s-a retras uitând ferocitatea;

Gazela împlinise-abia un an.

 

Aceasta a băut pe îndelete

Din apa râului cu val spumat,

Astâmpărându-și marea sete,

Ce viața-aproape că ar fi costat.

 

La fel și-n viață, cel ce e plăpând,

De asuprirea celui mai puternic

Poate scăpa doar mintea folosind,

Eschivele scăpându-l de nemernic.

[Nelu Preda]

Mulțumesc, Ion!

[Ion Lazăr da Coza]

dintr-o dată, > dintr-odată, - pe neașteptateeeeeeeeeeeeee!

O poezie bună pentru Grupul TĂRÂMUL COPILĂRIEI...

da Coza

[Nelu Preda]

Mulțumesc pentru lectură și semn!

[Valeria Merca]

Ceea ce cred eu că-i lipseşte acestei creaţii este acel element narativ neprevăzut, prin care poziţia celor două personaje se va răsturna; lipseşte, de asemenea comicul, care în fabule se întâlneşte într-o diversitate de forme: umor, satiră, ironie şi care au ca scop provocarea bunei dispoziţii şi a hazului, dar şi o atitudine critică faţă de cei doi ipocriţi, lacomi, proşti, infatuati etc. Nu e rău, vorba Anei.:) Perseveraţi!

Cu prietenie,

[Nelu Preda]

Tot ce se poate! Mulțumesc pentru lectură și semn, doamna Cîmpeanu!

[Nelu Preda]

Ei, Sofy, n-ai de ce să fii dezamăgită. Măcar vezi că nu am un singur stil de a scrie. Apreciez efortul tău de a scoate un poet din mine! Cu același drag!

[Sofia Sincă]

Vax! N-am nimerit nimic... :)) Uite eu nu prea fac diferența între savană și junglă (mă voi interesa), dar de o parabolă nici nu poate fi vorba, din punctul meu de vedere. Păi, omule: începi frumos cu o gazelă urmărită de un ghepard... se știe: pentru a fi mâncată, nu? Legea junglei: cel puternic învinge. Apoi vii cu penultima strofă unde fata/gazela, doar se adapă. Știind că acolo sunt prinse animalele, la adăpat... tu o faci scăpată și vii cu morala.

Iar că ți-am trimis felicitări degeaba... totală dezamăgire. :(( Dar am luat partea hilară a momentului și m-am distrat.

Sofy, cu drag! :))

[Nelu Preda]

Sofy, pun comentariul tău pe seama”toanelor femeiești”, cum spuneai chiar tu într-un comentariu. Povestea este destul de clară, cu o acțiune în savană nu în  junglă cum ai înțeles tu, cu o concluzie care are clar legătură cu restul textului, care poate fi considerat o parabolă. Oricum, textul este mai vechi, așa că nu este cazul să mă feliciți pentru evoluție, dar îți mulțumesc pentru lectură.

[Sofia Sincă]

O poveste... versificată, cum ne-ai obișnuit. Dar, este totuși o poveste începută cu o temă, neterminată... Mesajul îl scrii pur și simplu în ultima strofă ca într-o fabulă, fără să aibă legătură nici un pic cu restul poeziei. Încă de la început ai lăsat impresia vânătorului și al vânatului, pur și simplu în junglă, ca să abandonezi subit tema.

Apoi, vivacitatea nu este folosită pentru sens, ci doar să dea bine. 

Versul trei din penultima strofă este forțat.

Putea fi construită ca o fabulă și era în regulă.

Dar, pentru faptul că ai renunțat la versul acela lung, greoi și pentru că se cunoaște o îmbunătățire în poeziei ta, te felicit.

Sofy

[Nelu Preda]

E o alcătuire asemănătoare, Aurel.Mulțumesc pentru lectură și apreciere!