Aud ploaia recitând din Bacovia
materia geme ca un galben corb
sunt singur eşti singur este singur
numai Dumnezeul toamnei e orb
Septembrie ca o şampanie se agită
toţi copacii au la gât parcă felinare
violet lacrimi paradisul ca dinamită
trece poetul şi moartea dispare
Costel Zăgan
Adaugă un comentariu
Poem cu parfum bacovian, sonorizant, senzații auditive amestecate cu coloristica respectivă. Dar nu mă împac cu această culoare: galben corb. Eu știam că, culoarea corbului este neagră în exclusivitate.
Însă poemul este frumos.
Sofi
Am rezonat.
Magică evocare.
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE