fanteziile

[Rodica Lupu]

siamezele gândului meu

fără de care n-aș putea

nici să visez

nici să-nalț la repezeală

un templu

 

n-aș putea scoate valurile

din această mare roșie

lăsând ochiul furtunii să plângă

cuvinte sărate

cum muzica apelor

în sânge-mi revarsă

 simfoniile albastre

 

niciun anotimp nu mi-ar mai iubi

inima

ci ar îngropa-o-ntr-o viață fără poezie

respirând în carnea realității

printr-o spărtură din aer

 

n-aș mai fi niciodată

subiectul predicatului meu

și toate celelalte vise-mi vor adormi

în pagini anonime

identice

 declarațiilor plagiate

 

și câte alte fantezii

îmi vor fi smulse

de vântul hămăind prin sentimente

cum glasul lui dumnezeu

mă va abate din drum

când adevărul

s-ar vinde pentru câțiva arginți

 

22 noiembrie 2013

 

 

 

[Rodica Lupu]

Mihaela Popa, Mihaela Roxana Boboc, Sofy, Chris! Mulțumesc pentru popasul și cuvintele voastre! Și astăzi,  gândul și sufletul meu, mai mult ca oricând, se află printre voi, ”ACASĂ” în ROMÂNIA! La mulți ani vouă și tuturor românilor! Drag, 

[Chris]

Fanteziile fac parte din noi. Mi-a plăcut poezia :))

[Sofia Sincă]

Tocmai avem în faţă nişte fantezii de ale tale, lirice, împletite cu măiestrie de un suflet nobil, cu gândul îndreptat spre adevăr şi lumină.

Mi-a făcut deosebită plăcere lecturarea poemului!

Sofy

[Mihaela Roxana Boboc]

Da, Rodica, un poem rotund, frumos de la un capăt la altul. Am rezonat complet cu el! N-aș schimba nimic!