fără drept

[nicolae vaduva]

 

am trecut hotarul,

înspre oază,

printre dune, însetat, fără de mas,

m-a dibuit șalupa

heruvilor de pază;

cu mâini de flăcări, aprige, m-au ars...

 

și m-au spetit,

acolo, în pustie,

deși purtam o creangă de măslin,

au ridicat mai sus

alt gard

iar mie

mi-au spus să mă întorc de unde vin...

 

înveliți cu nouri

și scântei

s-au pierdut în cântece de harpe,

când mâinile de foc

pe lângă ei

străluceau ca pielea unui șarpe.

[Mihaela Popa]

ca d obicei, frumos!

[Mihaela Suciu]

Se pare că aici am fost pe alături... Nu m-a dus mintea, la ceea ce ați gândit.

[Ion Lazăr da Coza]

Nici măcar heruvii nu mai sunt ce-au fost...

da Coza

[Nikol MerBreM]

Pe cât de trist, pe atât de frumos!

Drag,

Nikol

[Mihaela Suciu]

Mulțumesc! M-ați lăsat fără drept de apel, dar voi răspunde la următorul „apel”. :)

 

[nicolae vaduva]

Am întâlnit și forma prescurtată  „heruvi”:

„heruvi cu săbii arse de ulei / durați un zid de pază-n jurul ei”

șt. aug. doinaș

„zimții horbote înfiorate, /

moale plâng heruvii.”

adrian bontăș

Vă mulțumesc și vă mai aștept!

Cu respect,

nicolae

[Mihaela Suciu]

Interesantă întâlnirea! mai aveați puțin și ajungeați... Hăt! :)

„heruvilor de pază” - liric sună bine „heruvilor”, dar, dar, eu știu de „heruvimi” și dativul „heruvimilor”. Asta e, unii se întâlnesc cu îngerii, iar eu n-am trecut de cuvânt, cred că era prea sus, și m-am întors. :)

Drag de tot! Mulțumesc!

[Sofia Sincă]

Inspirat din destinul oropsiților de soartă... mai degrabă de războaie și neajunsuri, într-o lume dominată de sete de putere, egoism și minciună. De cele mai multe ori zbaterea devine fără rost.

Am citit și am prețuit versurile!

Sofi

[Mihaela Suciu]

Eu v-am spus să zburați, dar nu acolo... Nu era timpul!