domnișoara laura

[petrut dan]

după ce tata a murit mama

s-a închis în camera ei din care nu s-a mai auzit nimic

mă întrebam dacă  timpul va schimba orele târzii ce ne lăsau gustul acru

ca după o noapte pierdută când nu puteai să-l scoți din gură decât

după fumul unei țigări

 

nu aveam curaj să ies printre oameni

cu ochii în fundul capului

ai mei mi-au spus

o să te ducem la școală și-o să vrei să privești în jur dar să nu te uiți la

ceilalți copii

mă analizau atunci când se dădeau la o parte să trec

printre ghiozdanele așezate fără nicio estetică de la intrare

și până în cabinetul ce avea ferestrele înspre stația de tramvai din fața casei

lui Liviu

îi plăcea mirosul de plăcinta cu brânză dulce și stafide mereu îl numea

cel mai bun dulce al bucătăriei noastre

își tăia o felie direct din tavă 

mușca

apoi mai tăia una pe care o aranja în timp ce pe cealaltă o înghițise deja

apoi urma alta după același ritual până când se sătura și după trei sau patru porții

se simțea ca un om drept și sătul și cu farfuria plină

 

mă gândeam ce-o face mama cu paharul de apă pe care și-l punea

în timpul nopții la capul patului

aerul se mișca în sus și-n jos după ritmul patologic impus

de bacterii 

pot scăpa  doar cei care își țin mintea ocupată și continuă să înțeleagă

mi-a confirmat doctorul avantajul pe care-l aveam

în jocul dezinteresat al gândirii

 

din când în când nelu ingineru' de la etajul patru sau dumnezeu

că pentru noi era același

punea un disc cu led zeppelin și atunci știam că românia

nu e singura țară din lume

 

ai lui se întorceau de la țară cu vin și gutui sâmbăta seara aducea o sticlă

ne lua cam jumătate de noapte să o terminăm în compania poeziilor despre femei

și felul în care poți scăpa de iubire

 

dimineața nici nu avea importanță luni sau duminică timpul nu avea nimic impresionant în definiție viața curgea spre un ceva ce nu aveam nicio idee dacă se va întâmpla sau dacă ne-ar fi întrebat cineva nu am fi putut să răspundem cu privire

la moarte dat fiind faptul că fiecare am pierdut un părinte

 

toate relele au început când ne-am îndrăgostit

atunci am înțeles războiul troian și de ce s-au despărțit beatle-șii

 

domnișoara laura nu are legătură cu nimic este un fel de gioconda pasageră prin viața mea aveam nevoie de o adeverință pentru sistemul de sănătate iar ea lucra la secretariatul universității și eu am simțit nevoia să o imortalizez într-un text suprarealist și la fel de lipsit de control asupra existențelor anterioare precum scrisul ei blond.

 

[Chris]

o lucrare ampla, sunt expuse alte fatete ale dragostei, frumoasa alunecarea in prozopoem. frumos!

[petrut dan]

Lisia, bine-ai venit, my lady, mulțumesc pentru cuvinte, drag!)

[Vasilisia Lazăr]

Extraordinare amintiri, excelent stilul liricii tale, Dan. Are ceva special, greu de definit. Ori de câte ori te citesc, simt că o parte din poveste e și a mea. Felicitări!

[petrut dan]

Mihaela, cu drag, te mai aștept!

[Mihaela Popa]

absolut minunat, fascinant stil, admirație!

"din când în când nelu ingineru' de la etajul patru sau dumnezeu

că pentru noi era același

punea un disc cu led zeppelin și atunci știam că românia

nu e singura țară din lume"

pasajul ăsta are pentru mine o rezonanță puternică, m-a dus în lumea amintirilor mele, și nu mi-am amintit puțin, mulțumesc Dan!

[petrut dan]

Alex, mulțumesc pentru trecere și semn, cu prietenie ma man!

[bolache alexandru]

Un poem în proză bine scris. Deși trist te cucerește! 

[petrut dan]

Ada, apreciez reacția, te mai aștept, cu drag! 

[Ada Nemescu]

Las dinadins să se decanteze impresiile. O vreme. Și dacă am o dilemă: cât să spunem, să povestim, din noi... cât nu?! Îmi răspunzi  cu o franchețe de lord, cine ce are ce pierde... Ai disecat aici tristețea până la până la os, deși e toată o umbră ce se risipește când se ivește ...iubirea.

ne-ai emoționat, aDa

[petrut dan]

Monica, apreciez arta conversației tale și mă bucur să o regăsesc și în pagina mea, cu drag!