oamenii sau măștile lor
au plâns
au râs
mai încet ori zgomotos
în toate culorile
m-au întors în alb
parfumat
ca un lord ce-și ține mănușa-n cealaltă mână înmănușată
cu mâna liberă ține unei doamne umbrela
de ploaie
de soare
de toate gândurile
de vară
de iarnă
ora vrea să fie schimbată
și eu să bat pasul pe loc
de iubire
de neiubire
Adaugă un comentariu
îmbrățișez sufletul tău frumos, Nuța, mulțumesc!
oameni si masti... ploaie, soare si ganduri... secundare obosite de masurat iubirea, neiubirea...
eu cu pasul pe loc, ora mereu inainte cu un secol :)
ma intorc in alb si te salut "zgomotos", cu drag! :*
Elena, mulțumesc frumos!
Viața este o scenă cu trăiri... „... în toate culorile...”!
Felicitări!!
Vasile, mulțumesc!
Versuri si ganduri pline de sensibilitate!
Cu apreciere, Vasile Ruseti!
bucuroasă, Rodica, mulțumesc!
Citit cu sufletul!
mulțumesc, Gerra!
îmbrățișări de suflet
....de toate gândurile, voaletă de taină și de borangic de viață!....
Semnează - un licurici menestrel ce cântă pe corzi de lună..... hihihi..
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE