toate cioburile viselor
le-am înfipt
în venele cu amintiri
am sângerat
până s-a scurs și prima întâlnire
pământul sorbea zâmbetele tale
credeam
că îmi vor crește aripile libertății
m-am trezit
storcând lutul
nu pot să pierd
și ultima ta șoaptă
Adaugă un comentariu
Foarte sugestiv! Îmi place! :)
Dragostea e colivia după care tânjim.
Condensat, expresiv...
Place.
da Coza
Textul este expresiv, senzație prinsă în metaforă, trăire între iubire și libertate, între dorință și imaginație. Destul de concentrat pentru un mic poem, dar dacă ai elimina tenta de poveste, ar fi și mai bine.
Dar e bine și așa!
Sofy
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Așteptăm DONATORI și pentru perioada septembrie 2022 - septembrie 2023:
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE