De ce nu mă crezi

[bolache alexandru]

pământul e plat

înainte era rotund

dar lumea e într-o continuă mișcare

azi soarele răsare de la est

dar în oglindă în 

harta lui Piri Reis

Antarctica nu e acoperită de gheață  

americanii au ajuns 

pe o lună 

în care bate vântul 

dar crede-mă că părul tău lung 

m-a vrăjit 

de ce nu mă crezi

ochii tăi sunt o gaură neagră

aiurea sunt căprui

dar inima mea bate 

mai rău ca securitatea 

zerul de păpădie  

colindă oase de mamut

în carpeta bunicii 

ooof în chiuvetă

un mic extraterestru 

joacă golf cu premierul

a trecut vremea blondelor happy birthday mister president

mița biciclista se renovează

la fel și cazinoul din Constanța 

intrăm cu buldozerul

peste tot 

la ordin 

dacă e ordin cu plăcere 

în tot ce e românesc 

pătrunjelul e marfă de contrabandă 

am o tufă de cânepă

lăsată moștenire 

dimineață mă duc să o sap

heeei cum să fac să mă crezi

părul tău m-a vrăjit 

și ochii tăi

de culoarea chihlimbarului 

bună dimineața

la micul dejun 

robotul recită

somnoroase păsărele 

ziarul îl studiem online 

umbrele strămoșilor încăpățânate

vorbesc românește 

de la Nistru pân' la Tisa

dar ce ochi frumoși ai

de ce nu mă crezi 

[bolache alexandru]

Doamna Vasilisia, așa e în viață... niciodată nu știm destul... dar credem orice bazaconii.

[bolache alexandru]

Mulțumesc pentru comentariu, Manuela!

[Vasilisia Lazăr]

Alex, poate dacă-i dădeai spre procesare mai puține informații, atunci te credea. :))) O poezie cu de toate, scrisă în stil modern și care ne și emoționează, ne și întristează. 

[Manuela Munteanu]

Ba chiar credibilă experiență, acoperită de romantic, dar infuențată de manifestările dezagreabile ale unei culturi și ale unei societăți. Mi-a plăcut!

[bolache alexandru]

Respectele mele domnule Gabriel!

[gabriel cristea]

Modernism seducător. Chapeau! 

[bolache alexandru]

Mulțumesc doamna Maria pentru lectură și comentariu 

[bolache alexandru]

Mulțumesc mult, dragă Gina! Volumul e pregătit în proporție de 90/100... am PDFul mai trebuie sa fac coperta și o cronică ceva...îti mulțumesc mult!

[Maria Mitea]

„robotul recită somnoroase păsăreșe” 

Alexandru, un poem interesant, și pătratul e pătrat.

Scriam și eu odată într-un poem „dacă pământul era pătrat demult ajungeam la tine” 

[gina zaharia]

Alexandru, văd și cred că scrii o poezie din ce în ce mai bună. Asta înseamnă că trebuie să ne pregătim de apariția unui nou volum, nu? Pentru că știi să plimbi cititorul prin sfere de suflet, să-l „amețești” și să-l faci să se reîntoarcă, fie cu riscul de a trece prin luna în care bate vântul. Freamătul e captivant, messajul de dragoste-incifrată, aduce o aură de mister și dăruire. Bravo, buzoianule!