Dang-ding dang-ding

[Petre Ioan Crețu]

.
din ce în ce mai des mă uit
pierdut printre romane
cărți de joc și gin
în case vechi pereți din lut
cu zei păgâni ascunși durut
sub tainice peceți
și cântă cucul în livezi
de pruni divin
dang-ding dang-ding
.
și dor îmi e din ce în ce mai des
de mine de planton în pod
printre năluci lințolii fum
cu ochii ficși lipiți de drum
flămând de nori flămând de cer
cât îmi lipsesc mă strig stingher
străin
dang-ding dang-ding
.
și îmi lipsesc plimbările târzii
în noapte zi
și îmi mai lipsesc femeile toate
misterioase coapse dulci
plâng lungi corăbii grele jinduiesc
la sânge la sâni la vin
dang-ding dang-ding
.
și îmi lipsesc bețiile crunte
de lumină de vodcă cruciade pierdute
al crinilor mister și frunze putrezite
pornite bărbătește și fluid
și dor îmi e de versuri albe 

versuri blânde
de spaimele de geniul lui Urmuz
de iarba crudă tăvălită în pripă
poem uimit poem postum
iubita mea cu degete de scrum
îmbătrânește ploaia în nor
e ceață
e frig sub mine știu e numai chin
dang-ding dang-ding
.
și cel mai mult și cel mai mult mi-e dor
de dragostea făcută pe gazon
pe stadionul rece gol
ce aripi mari ne tot creșteau
și zbor înalt și zbor greu stelar
și înfloream năuci sub picături
ce tineri eram ce foc ne mistuia febril
focul sfânt se aprindea în noi
a înviere
și dor îmi e îmi e tot mai adânc
de dragostea făcută întinși pe caldarâm
pe scări de bloc câți heruvimi
dang-ding dang-ding
.
Dumnezeu mi-a scris cu foc pe oase timp
sunt vindecat de dor de vini
dang-ding dang-ding

[Petre Ioan Crețu]

Mulțumesc mult Ana Cîmpeanu, Valeria Merca, Mihaela Suciu, Nikol MerBreM  și ție Ioane pentru trecere și semn.

[Petre Ioan Crețu]

Nu-ți face atâte probleme  Vasilisia, chiar ai dreptate, e cam lălăit poemul.  Mulțam pentru lectură și semn

[Vasilisia Lazăr]

Știți că eu vă savurez poezia, în general. Am savurat-o și pe aceasta, totuși cred că ar fi putut fi mai concentrată. În plus, rima și ritmul doar pe alocuri n-o încadrează nicăieri. E doar părerea mea. :)

[Ion Lazăr da Coza]

O, tempore... şi ce morală! :)))
Nu s-ar putea spune că eşti vindecat, cât timp rememorezi.

da Coza

[Nikol MerBreM]

Clopotele dorului de noi înșine... frumos!

[Mihaela Suciu]

Frumos dor! Tinerii ard și vârstnicii savurează, iar de e scris cu foc pe oase uiți de toate: de dor, de vini... se spune: ,,cui pe cui se scoate”. Vă urez: Sănătate!

[Valeria Merca]

...

Dumnezeu mi-a scris cu foc pe oase timp
sunt vindecat de dor de vini
dang-ding dang-ding

De poezie  (vă) doresc să nu vă vindecați nicicând!:)

Cu bucuria lecturii.

[Petre Ioan Crețu]

Mulțumesc pentru apreciere Sofia. Făcusem deja rectificarea :)

[Sofia Sincă]

Amintiri vesele și triste, din raiul copilăriei și al tinereții, ecouri fluturânde sau elegiace, pe fondul unor clopote cu sunet funebru... Trăiri frânte în final, resemnare la timpul când clopotele sună trist...

Aceeași trăire, stare ucigătoare, răvășitoare ca în toată gama ultimilor poeme. Textul sună ca o doină, trist, dar nu te mai saturi citind.

îmbătrânește ploaia în nor - amețitor!

ți îmi - și îmi - typo

Uimitor de frumos și de impresionant!

Sofi