Cuvinte

[Monica Pester]

Văd zorii  cum se rânduiesc

 în ritmul inimii,

nu se mai aud nici măcar

țipetele albatroșilor.

Cerul pare sfâșiat de

copilul nopții, o umbră de nor

Gândurile-mi aleargă

dezbrăcate de învelișul de gheață,

răsfățându-se sub o suliță,

palidă încă, de lumină.

Cuvintele sunt repezi,

moartea unuia este urmată de

un șir de spiriduși vii.

Le dau mereu  o misiune,

culeg vânt și îl împrăștie

în adâncimea cerului,

să-l oprească o stea 

și să mi-l trimită înapoi,

în crucea pieptului.

Acolo unde nu mai există tristețe.

[Monica Pester]

Mulțumesc!!

[Mihaela Popa]

și mie îmi place acum!

eu aș fi început astfel

"se rânduiesc zorii

în ritmul inimii " astfel, al doilea vers ar fi avut semnificații atât cu primul vers cât și cu al treilea în direcții diferite.

dar, acum sună mult mai bine

[Vasilisia Lazăr]

Like! :)

[Monica Pester]

???

Vă iubesc pe toți !

[Mihaela Popa]

sunt de acord cu Lisia

ideea e bună, mai taie din "crengi"

semn de plăcut popas

[Monica Pester]

Luată de valul uceniciei, nu am apucat să mulțumesc tuturor celor care, constant se apleacă asupra scrierii mele. Comentariile d-voastră sunt onorante și extrem de folositoare.

Mulțumesc din inima dlui Katin,  Nicoletei ,  Chris, Alex.

Lisia ești bun mentor.

Poete, vorbele tale apreciative îmi dau speranța de a nu rătăci drumul.

[petrut dan]

Finalul îmi place tare deși pare un pic împotriva naturii dar bine punctat, cu drag!

[Monica Pester]

Off, ce rău mă cerți ! 

Mi-e greu, da. 

Tu chiar vrei sa devin poet ? 

Hahaha. . .  

Glumesc, fata frumoasa.Sunt recunoscătoare!

[Vasilisia Lazăr]

Nu ai schimbat mare lucru. Versul liber nu trebuie explicat așa. Ție nu îți sună rău acest ca să? Sau acest fix? Cuvintele se nasc de repede? Oricum, observ că ți-e foarte greu să te desparți de balast.

[Monica Pester]

Prin tine și cu tine, văd din ce în ce mai mult rostul, menirea și perfecțiunea poeziei.

Mulțumesc, Lisia