Confesiune

[Dozescu Adelina]

nu-mi vorbi despre iubire

e ca și când ai vorbi de funie

în casa spânzuratului

o să mă prefac că 

este doar o noapte pierdută

oamenii frumoși iubesc

eu scriu

dar hai să nu ne pierdem în detalii

și să punem inima la locul ei-

în rezervă

[Stanescu Valentin]

Adelina, bine ai venit, bine ai revenit.

 

Frumos poem de dragoste la primul condei. Vezi dacă poţi schimba ’’ o să mă prefac că’’ sună un pic mai contondent. Un poem concentrat, sincer, hotărât. S-ar putea spune că e scris de un suflet tânăr dar poate fi la fel de bine şi de unul ca mine. Frumos ai spus:  ’’şi să punem inima la locul ei’’’. Finalul versurilor tale m-a dus în urmă cu cinci ani. Iată ce am aflat.

 

Lacrima

 

Îmi plec fruntea-n umărul tău gol

să-mi odihnesc tristeţea din adânc.

Prea puţine clipe au zburat între noi,

ademenirile firescului izvorăsc treptat

şi mintea născocitoare zboară, zboară

dinspre valul de închipuiri spre malul realităţii

ce se apropie din ce în ce mai clar:

să nu grăbim sentimentele să se coacă

în apropierea cernerii fulgului de nea...

 

Lacrima coboară pe umărul tău gol

şi sinceră mă învaţă să mai aştept

vremea în care tristeţea va avea

lacrima dulce a bucuriei...

 

Succes! Ar fi frumos să comentezi postările colegilor cât mai des, chiar în versuri, mici catrene simple dar cu sens.

Mulţumesc pentru că ai postat. Mai de aşteptat încă două postări pentru a posta un poem de dragoste...

[Dozescu Adelina]

Va mulțumesc frumos!

Sper ca ati rezonat cu varianta mea ,,trista,, !

Da! Am rezonat, și eu scriu trist, dar acum am simțit nevoia să găsesc o variantă optimistă. Spor și inspirație! aDa

[Ada Nemescu]

¹Vorbește-mi despre iubire

E ca și cum ai vorbit cântând

 Mă voi preface că e a câta noapte albă

Suntem oameni frumoși, iubim!

Scriu, hai să  scotocim detalii iar și iar

Inima le va păstra

În rezervă.

Este varianta mea, optimistă :))

aDa, cu drag