sunt bogată
am pământul natal tivit sub unghii
un vis în arest preventiv
și un prieten poet de cursă lungă
pe ruta marilor speranțe
primăvara ne intersectăm asteniile
uneori îi plătesc cauțiunea
pentru rele tratamente aplicate poeziei
ne înțelegem din priviri
nu-l deranjez când este în inventar
inutil să-l întreb ce gândește
răspunde sec la nimic
semn că își curată intens circuitele
locuiește în spațiul unui poem
închiriat pe termen lung vizavi
de caşcarabeta mea cu iluzii
Adaugă un comentariu
Un vis ce trăieşte intens şi atent, veşnic treaz.
Frumos ai scris, Any! Îmi era dor de versul tău.
Sofy
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE