caşcarabeta mea cu iluzii

[Any Tudoran]

sunt bogată 
am pământul natal tivit sub unghii 
un vis în arest preventiv 
și un prieten poet de cursă lungă 
pe ruta marilor speranțe 

primăvara ne intersectăm asteniile 
uneori îi plătesc cauțiunea 
pentru rele tratamente aplicate poeziei 
ne înțelegem din priviri 
nu-l deranjez când este în inventar 
inutil să-l întreb ce gândește 
răspunde sec la nimic 
semn că își curată intens circuitele 
locuiește în spațiul unui poem 
închiriat pe termen lung vizavi 
de caşcarabeta mea cu iluzii 

[Sofia Sincă]

Un vis ce trăieşte intens şi atent, veşnic treaz.

Frumos ai scris, Any! Îmi era dor de versul tău.

Sofy