Cândva despărţite de Calea Lactee

- Irina Lucia Mihalca

Doi aştri se căutau eoni de ani

şi nu reuşeau să se întâlnească...

Două stele,

- cândva despărţite de Calea Lactee -

ce trebuiau să se întâlnească,

pe un pod o dată în viaţă,

în cea de-a şaptea zi,

a celei de-a şaptea renaşteri,

când vântul de primăvară

îmbrăţişează roua dimineţii.

Într-o clipă se scurge pasiunea lor,

un vis, doar, le pare ziua lor hărăzită,

Vor suporta, atunci, un alt drum spre casă?

Dacă iubirea lor e nemărginită,

oare de ce, cu durere în inimă,

dorul le strigă,

noapte şi zi, împreună să fie?

Parcă numai în inima unei femei

cuvântul se modelează

până ajunge lacrimă

apoi

se cristalizează până devine ciob,

iar în timp,

cu noi cuvinte,

cioburile devin nisip

şi uite-aşa la un moment dat

începi cu teamă să crezi

că inima unei femei

seamănă cu o clepsidră

în care poate într-o zi

n-o să mai ai loc...

Ciudată clepsidră!

Incertitudinea ta e un bulgăre

ce zace în stare latentă.

La o uşoară adiere,

privire sau şoaptă a minţii,

se va rostogoli

în abisul mlaştinilor din meadrele Styxului,

Un tăvălug

ce va târî prin focul patimii,

în ceaţă şi umbre, amintiri calde,

lumina şi zâmbetul,

spre a uitarii lui Lethe...

Clepsidro, ciudato,

fă-te bulgăre sau incertitudine,

apoi fă-te că zaci peste noi

ca în poezia aceea cu braţele tale

şi fixează-te spre starea noastră latentă

de cărbune...

Părea clepsidră şi şoaptă părea

când ne rostogoleam

păcatele unul spre celălalt

şi uite-aşa

totul părea tăvălug cu patimi,

ceaţa părea umbră,

amintirea părea caldă

şi lumina părea zâmbet,

De aceea clepsidro, ciudato,

uită-te de acum spre noi

ca spre o călătorie

peste cele cinci râuri...

Doua aripi stinghere la intrare

încearcă să se atingă,

să simtă aerul

primului şi ultimului zbor,

clipa trăită în nimbul eternităţii.

Ca stelele moarte demult sunt vorbele,

În fiecare frunză te măsori,

spre soare-ai fugit,

- necunoscutul din voi odată aprins -

privind infinitul din ochii ei

( întreaga frumuseţe a lumii )

lumina te conduce spre tine...

Vizualizări: 39

Îmi place

Membri cărora le place: 2

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !

Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE

Comentariu publicat de Irina Lucia Mihalca pe Iunie 8, 2012 la 1:56pm: Multumesc, Malina draga.

O zi minunata!

Comentariu publicat de Romita Malina Constantin pe Iunie 7, 2012 la 4:32pm: Frumos!felicitari!

Comentariu publicat de Irina Lucia Mihalca pe Iunie 7, 2012 la 2:35pm: Va multumesc pentru impresii si ganduri, domnule da Coza.

Cu pretuire, Irina

Comentariu publicat de Irina Lucia Mihalca pe Iunie 7, 2012 la 2:34pm: Cu acelasi drag, te imbratisez si eu, Maria!

Comentariu publicat de Irina Lucia Mihalca pe Iunie 7, 2012 la 2:33pm: Din ce e facuta, oare, femeia, Vasilisia? Din emotii, adanci emotii, din lumina si curcubeul iubirii!

Multumesc, draga mea, pentru intelegere si emotia ta.

Cu drag, Irina

Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza pe Iunie 7, 2012 la 1:03pm: Poem amplu, cu strofe ce pot fi poeme de sine stătătoare dar care îşi au locul lor aici.

Încântat,

da Coza

Comentariu publicat de Belean Maria Ileana pe Iunie 6, 2012 la 10:37pm: Irina, da-mi voie sa te imbratisez...cu drag de poezia ta si de tine...

Comentariu publicat de Vasilisia Lazăr pe Iunie 6, 2012 la 9:58pm: Parcă numai în inima unei femei

cuvântul se modelează

până ajunge lacrimă

apoi

se cristalizează până devine ciob,

iar în timp,

cu noi cuvinte,

cioburile devin nisip

şi uite-aşa la un moment dat

începi cu teamă să crezi

că inima unei femei

seamănă cu o clepsidră

în care poate într-o zi

n-o să mai ai loc...

REMARCABIL!
Irina, din ce eşti tu făcută? Te-am mai întrebat. Din spuma mării? Din albastrul cerului? Din foşnetul pădurilor? Din ce, Irina?

Conţinut

Bine ai venit la
ÎNSEMNE CULTURALE

Înscriere
sau Accesare

Or sign in with:

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

conducere site redacție

FONDATORI

ION LAZĂR da COZA - scriitor

VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR

ADMINISTRATORI-EDITORI

SOFIA SINCĂ - prozatoare

GABRIELA RAUCĂ - poetă, realizatoare emisiuni Radio ProDiaspora, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR (redactor promovare cultură media)

ADA NEMESCU - poetă, artist plastic

CARMEN POPESCU - scriitoare, realizatoare emisiuni Radio Vocativ (redactor promovare cultură media)

AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare

MIHAELA POPA - poetă

PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor

BOLACHE ALEXANDRU - poet

MIHAI KATIN - poet

GRIG SALVAN - prozator, cantautor

colaboratori

https://uzpr.ro/

https://radioprodiaspora/

https://www.prodiaspora.de/

https://revistaeminesciana/

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.